Analiză AEI: Motorina ar putea trece din nou de 10 lei/litru dacă conflictul din Golf escaladează

Piaţa petrolului traversează una dintre cele mai complicate perioade din ultimii ani, arată o analiză realizată de prof. univ. dr. Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.

Chiar dacă tensiunile din Orientul Mijlociu şi din zona Golfului Persic au readus în prim-plan riscul unor perturbări ale aprovizionării mondiale, reacţia cotaţiilor internaţionale a rămas, până în prezent, surprinzător de moderată.

Brent continuă să oscileze în jurul nivelului de 84-86 dolari/baril, semn că investitorii consideră încă faptul că există suficiente mecanisme capabile să amortizeze un şoc imediat asupra ofertei mondiale.

Totuşi, diferenţa faţă de începutul anului este una esenţială. Dacă în primele luni pieţele aveau încredere că orice perturbare poate fi compensată rapid prin utilizarea rezervelor strategice şi prin redirecţionarea fluxurilor comerciale, astăzi aceste mecanisme sunt considerabil mai slăbite.

Rezervele strategice utilizate pentru stabilizarea pieţei sunt mai reduse decât în urmă cu doar câteva luni. În acelaşi timp, traficul prin Strâmtoarea Hormuz continuă să reprezinte unul dintre cele mai importante puncte vulnerabile ale comerţului mondial cu energie. Aproximativ 20% din consumul global de petrol şi aproape o cincime din comerţul mondial cu gaze naturale lichefiate tranzitează această rută maritimă. Orice perturbare, chiar şi temporară, produce imediat creşteri ale costurilor logistice, ale primelor de asigurare şi ale tarifelor de transport.

Acesta este motivul pentru care piaţa începe să privească riscul geopolitic nu doar ca pe o ameninţare temporară, ci ca pe un cost structural care trebuie inclus în preţul fiecărui baril.

Evoluţia probabilă a preţului petrolului

În această săptămână, nu estimez modificări importante ale preţurilor la benzină şi motorină în România. Media cotaţiilor internaţionale ale petrolului din ultimele săptămâni nu au crescut suficient de nivelurile actuale pentru a produce ajustări vizibile la pompă.

În următoarele două săptămâni, scenariul cel mai probabil este ca Brent să evolueze într-un interval cuprins între 85 şi 90 dolari/baril. Atât timp cât nu apare un eveniment major - precum blocarea aproape completă a traficului prin Hormuz, lovirea unor mari terminale petroliere sau extinderea conflictului asupra principalilor producători din Golf - piaţa va continua probabil să alterneze perioadele de tensiune cu cele de aparentă calmare.

În acest moment AEI estimează următoarea distribuţie a probabilităţilor în următoarele 2 săptămâni:

• 60% şanse ca Brent să rămână între 85 şi 90 USD/baril;

• 30% şanse pentru o urcare în intervalul 90-100 USD/baril;

• 10% şanse pentru depăşirea pragului psihologic de 100 USD/baril.

În situaţia în care conflictul continuă în următoarea lună, atenţia investitorilor se va muta dinspre declaraţiile politice către disponibilitatea fizică a petrolului. Dacă exporturile iraniene rămân limitate, dacă traficul prin Hormuz continuă să fie perturbat şi dacă nu apare un progres diplomatic credibil, intervalul de 90-100 USD/baril devine unul plauzibil. Este şi perioada în care numeroase bănci de investiţii avertizează că pieţele pot începe să reacţioneze accelerat dacă perturbările persistă.

Privind două luni înainte, scenariile se diversifică. Scenariul de bază, căruia îi atribui aproximativ 50% probabilitate, presupune continuarea conflictului fără extindere regională majoră. În acest caz, Brent ar putea oscila între 100 şi 110 dolari/baril.

Scenariul negativ, cu o probabilitate de aproximativ 35%, presupune atacuri repetate asupra infrastructurii energetice, reducerea semnificativă a transportului prin Hormuz şi utilizarea aproape completă a rezervelor strategice. În această situaţie, petrolul poate urca în intervalul 110-120 USD/baril.

Scenariul extrem, căruia îi atribui aproximativ 15% probabilitate, ar presupune blocarea aproape totală a Strâmtorii Hormuz, atacuri asupra infrastructurii energetice din Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite şi extinderea conflictului către alte state din Golf. Într-un asemenea context, Brent ar putea depăşi temporar 120 USD/baril, piaţa reacţionând disproporţionat la perspectiva unei lipse fizice de petrol.

Pentru România contează însă o ecuaţie mult mai complexă

Cea mai mare greşeală este să privim exclusiv evoluţia petrolului. Pe consumatorul român îl afectează întregul lanţ economic: preţul petrolului → cursul USD/RON → costurile de rafinare şi transport → accize → TVA → preţul final la pompă.

România importă petrol şi produse petroliere tranzacţionate aproape exclusiv în dolari. Prin urmare, fiecare apreciere a monedei americane majorează automat costurile importatorilor, chiar dacă petrolul rămâne la acelaşi nivel.

În plus, mai mult de jumătate din preţul plătit la pompă este reprezentat de taxe. Din acest motiv, o creştere de 10% a petrolului nu produce automat o creştere de 10% a carburanţilor. Însă atunci când petrolul şi dolarul cresc simultan, efectele se cumulează şi se transmit rapid către consumatorul final.

Ipotezele de lucru

Analiza de mai jos porneşte de la trei ipoteze:

• Brent urcă gradual spre intervalul 95-110 USD/baril;

• cursul USD/RON se apreciază de la aproximativ 4,5-4,6 lei către 4,6-4,8 lei pe fondul creşterii aversiunii globale faţă de risc;

• autorităţile române nu introduc noi scheme de compensare şi nu reduc taxele aplicate carburanţilor.

În aceste condiţii, efectul cumulat asupra preţurilor la pompă devine semnificativ.

Cum ar putea evolua carburanţii în România

Scenariul cel mai probabil presupune un Brent între 95 şi 105 USD/baril şi un curs USD/RON în intervalul 4,6-4,7 lei/USD.

În acest scenariu, în următoarele două săptămâni benzina ar putea urca către 8,75-8,80 lei/litru, iar motorina către 9,60-9,70 lei/litru.

În aproximativ o lună, benzina ar putea ajunge în intervalul 9,00-9,10 lei/litru, în timp ce motorina ar putea fi comercializată între 9,90 şi 10,00 lei/litru.

Dacă tensiunile persistă timp de două luni, estimarea AEI indică valori de aproximativ 9,10-9,40 lei/litru pentru benzină şi 10,05-10,25 lei/litru pentru motorină.

Motorina va continua, cel mai probabil, să rămână mai scumpă decât benzina. Europa este structural deficitară la distilate medii, iar cererea pentru motorină rămâne ridicată atât în transporturi, cât şi în industrie.

Dolarul poate deveni factorul decisiv

În opinia AEI, piaţa subestimează impactul cursului valutar. Dacă petrolul creşte cu aproximativ 20%, iar dolarul se apreciază simultan cu încă 8-10% faţă de leu, costul exprimat în moneda naţională pentru importatori poate urca cu aproape 30%, înainte de includerea costurilor logistice, comerciale şi fiscale.

Probabilitatea scenariilor pentru România

Pe baza informaţiilor disponibile în prezent, AEI estimează că motorina în luna septembrie:

• 55% probabilitate ca să se situeze între 9,70 şi 9,90 lei/litru;

• 30% probabilitate pentru un interval cuprins între 10,05 şi 10,25 lei/litru;

• 15% probabilitate ca preţul să depăşească 10,25 lei/litru, scenariu care ar necesita o escaladare militară majoră şi perturbări importante ale fluxurilor mondiale de petrol.

Un element care merită remarcat este că România continuă să se numere printre statele Uniunii Europene cu cele mai mari preţuri la carburanţi. Acest lucru oferă o anumită capacitate de absorbţie a unor creşteri fără ca piaţa românească să devină imediat una dintre cele mai scumpe din Europa.

În concluzie privind exclusiv raportul dintre risc şi probabilitate, considerăm că balanţa rămâne înclinată către noi creşteri ale carburanţilor în următoarele una-două luni.

Nu petrolul este singurul indicator care trebuie urmărit. Pentru România, combinaţia dintre cotaţia Brent şi evoluţia dolarului american poate deveni determinantă. Dacă ambele variabile continuă să crească simultan, conflictul din Golf escaladează, atingerea unui preţ de aproximativ 10 lei/litru pentru motorină în luna septembrie nu mai poate fi considerată un scenariu marginal, ci unul cu o probabilitate semnificativă.

În schimb, o revenire a petrolului către 65-70 USD/baril şi o scădere consistentă a carburanţilor ar necesita o detensionare geopolitică rapidă, reluarea fluxurilor comerciale normale şi o scădere a preţului barilului- condiţii care, în acest moment, par mai puţin probabile decât scenariul unei pieţe energetice tensionate.