Analiză TPC Concept: 2026 penalizează afacerile care pierd controlul asupra presiunilor multiple

Anul 2026 penalizează afacerile care pierd controlul asupra presiunilor venite din mai multe direcţii, susţin analiştii TPC Concept, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. Costurile în creştere, taxele mai mari, utilităţile scumpe şi incertitudinea din Europa impun mai multă rigoare în gestionarea resurselor şi a deciziilor, adaugă sursa citată. Companiile se pot consolida sau pot înregistra pierderi, iar diferenţa stă în rapiditatea şi calitatea reacţiei la aceste ameninţări, subliniază comunicatul.

În analiza „2026 - Claritate strategică sau declin pentru companii?”, consultanţii evidenţiază că anul este marcat de suprapunerea mai multor presiuni: utilităţi mai scumpe, finanţare costisitoare, taxe mai mari şi un context european volatil, conform comunicatului de presă. Niciun factor nu este devastator separat, însă împreună schimbă semnificativ condiţiile de funcţionare pentru multe afaceri, avertizează sursa citată.

Fondatorul TPC Concept, Sorin Spiridon, a declarat: „Anul 2026 nu aduce o criză clasică, ci o criză atipică pentru mediul de business, definită mai degrabă de un "cocktail de ameninţări' decât de un şoc singular. Impactul acestui cocktail nu este uniform şi aici apare una dintre marile capcane: aceleaşi ameninţări lovesc diferit, în funcţie de modelul de business. Utilităţile apasă mai puternic pe industriile energofage, costul finanţării pe cele capital-intensive, iar presiunea fiscală şi salarială pe firmele cu marje mici şi structură rigidă de costuri”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei menţionate, companiile pot fi afectate sau nu în funcţie de gradul diferite de expunere la fiecare componentă a acestui „cocktail”. Riscul real pentru 2026 nu este contextul macro în sine, ci modul în care companiile reacţionează la el, subliniază sursa citată.

Comunicatul arată că mediul extern poate fi înţeles şi anticipat, dar este greu de influenţat de către companii. În schimb, mediul intern - structura de cost, disciplina pe cash-flow, complexitatea operaţională şi calitatea deciziilor manageriale - este zona în care se va face diferenţa, specifică sursa.

Sorin Spiridon a precizat: „Pentru companiile solide, este o perioadă în care competiţia slabă pierde teren, iar oportunităţile de consolidare apar. Pentru companiile vulnerabile, este momentul adevărului: trebuie să-şi redeseneze modelul de business pentru a reintra în joc”, potrivit sursei amintite.

2026 nu penalizează lipsa de creştere, ci lipsa de control, este subliniat în comunicatul de presă. Companiile care îşi înţeleg expunerea la fiecare ameninţare şi îşi ajustează din timp structura internă au şanse reale să transforme acest an într-unul de consolidare, arată sursa citată. Cele care aşteaptă clarificări din exterior riscă să reacţioneze prea târziu, conform comunicatului.

Managing Partner TPC Concept, Călin Spiridon, a declarat: „ Esenţial este ca fiecare companie să ia decizia potrivită, la momentul potrivit. Organizaţiile solide pot capitaliza contextul, iar cele vulnerabile au nevoie de o restructurare inteligentă, bazată pe cifre şi prioritizare clară, nu pe tăieri haotice. Deciziile bune nu vin doar din experienţă, ci din claritate. Antreprenorii cu strategie şi guvernanţă solidă decid la rece; ceilalţi riscă să reacţioneze emoţional, chiar şi când cifrele sunt încă bune. De aceea, companiile apelează la consultanţă de business: nu pentru a li se dicta decizii, ci pentru a primi perspectivă, structură şi un cadru clar de analiză. Când vezi ansamblul, deciziile corecte devin evidente. În 2026, diferenţa dintre companii nu este în ce fac, ci în cum gândesc”, potrivit comunicatului de presă.

Impactul ameninţărilor economice variază în funcţie de structura de cost şi expunerea fiecărui model de business, iar diferenţa nu o face contextul general, ci gradul de vulnerabilitate la aceste presiuni, evidenţiază comunicatul. Cele mai expuse sunt industriile consumatoare mari de energie, unde creşterea costurilor cu utilităţile erodează direct marjele, mai ales atunci când ajustarea preţurilor este limitată, cum sunt producţia, materialele de construcţii sau procesarea alimentară, subliniază sursa. De asemenea, companiile capital-intensive, sensibile la costul finanţării şi la restrângerea accesului la capital - precum cele din logistică, transport, distribuţie sau firme cu stocuri mari - resimt puternic aceste presiuni, se arată în comunicat. În plus, firmele cu o pondere mare a exporturilor, în special către pieţe europene volatile, sunt expuse la fluctuaţii ale cererii, presiuni asupra preţurilor şi întârzieri la plată, mai adaugă sursa citată.

În 2026, provocarea nu constă în costurile mari, ci în lipsa prioritizării acestora, indică sursa menţionată. Cheltuielile „nice-to-have” pot fi amânate, însă investiţiile „must-to-have” trebuie evaluate cu atenţie şi protejate, mai ales atunci când sprijină procesele esenţiale, oamenii-cheie şi digitalizarea de bază, conform comunicatului remis redacţiei.

Fără această diferenţiere, avertizează sursa, companiile riscă fie să păstreze investiţii costisitoare inutile, fie să taie iniţiative importante. Cele care ştiu ce să amâne şi ce să protejeze vor avea un avantaj competitiv clar, mai adaugă comunicatul.

Potrivit datelor interne TPC Concept, cererea pentru consultanţă strategică a crescut cu aproximativ 30% în ultimii doi ani, pe fondul creşterii costurilor, al presiunii fiscale şi al nevoii tot mai mari de control financiar şi claritate strategică în luarea deciziilor, subliniază sursa citată.

Cele mai multe solicitări vin din partea companiilor mari şi a organizaţiilor cu structuri complexe, în special din producţie, distribuţie, retail, servicii, menţionează sursa precizată. Proiectele au vizat optimizarea cash-flow-ului, restructurarea costurilor şi clarificarea direcţiei strategice, potrivit comunicatului.

În proiectele finalizate, companiile au obţinut îmbunătăţiri medii de 2-4% ale marjei operaţionale şi un control financiar mai riguros, subliniază sursa amintită.

În organizaţiile mari, una dintre principalele capcane care poate destabiliza afacerea este expansiunea necontrolată, generând cheltuieli mari şi adesea nejustificate, subliniază comunicatul. Aceasta se manifestă prin portofolii extinse, cu zeci de linii de produse care nu au tracţiune şi care consumă capital - de exemplu, 65% dintre articole pot genera doar 5% din cifra de afaceri, conform sursei citate. La fel, volumele mari de clienţi pot părea atractive în rapoarte, însă 50% dintre aceştia contribuie doar cu 5% la cifra de afaceri, afectând profitabilitatea reală, arată sursa. Structurile supradimensionate, echipele mari, procesele greoaie şi deciziile lente adaugă un nivel suplimentar de complexitate, în timp ce reducerile acordate automat transformă discounturile din excepţii în reguli, potrivit comunicatului. În plus, o direcţie strategică diluată, cu prea multe proiecte şi priorităţi neclare, riscă să slăbească focusul organizaţional şi să împiedice performanţa sustenabilă, mai specifică sursa citată.

În cazul IMM-urilor, principalele greşeli nu provin din complexitate, ci din lipsa unei fundaţii strategice solide, punctează sursa citată. Mulţi antreprenori nu au o viziune clară pe termen mediu, reacţionând doar la problemele imediate în loc să construiască pentru următorii trei ani, potrivit comunicatului remis redacţiei. De asemenea, gestionarea resursei financiare este adesea inadecvată: deciziile se iau fără scenarii, bugete realiste sau politici eficiente de cash-flow, evidenţiază sursa. Multe IMM-uri rămân blocate în modelul fondatorului, fără a realiza tranziţia către o organizaţie de management în care rolurile, responsabilităţile şi procesele să fie bine definite, potrivit sursei citate. În plus, deciziile sunt adesea emoţionale, bazate pe experienţele din faza de start-up, ceea ce nu mai funcţionează în procesul de scalare al afacerii, mai adaugă cămunicatul de presă.