Curtea Supremă a SUA a decis că Donald Trump şi-a depăşit autoritatea atunci când a impus tarife în baza IEEPA, subliniind că legea permite intervenţii asupra importurilor doar în condiţii de urgenţă, dar fără a stabili automat rambursări. În pieţe, aurul a rămas în prim-plan ca activ de refugiu, iar dolarul este sub presiune, pe măsură ce investitorii reevaluează riscurile, arată Radu Puiu, analist financiar XTB România, potrivit unui comunicat remis redacţiei.
Dosarul este aşteptat să continue la Curtea de Comerţ Internaţional şi, ulterior, prin proceduri vamale care pot dura ani, în contextul unor potenţiale restituiri estimate de până la 180 de miliarde de dolari. Între timp, companiile au un termen de 180 de zile pentru a depune cereri, iar SUA nu mai pot percepe tarife în temeiul IEEPA, deşi acordurile comerciale existente rămân în vigoare.
Tarifele IEEPA îşi pierd temeiul legal
În august 2025, importatorii au contestat în instanţă tarifele impuse de Donald Trump în baza Legii privind puterile economice de urgenţă internaţionale (IEEPA). Deşi instanţa le-a considerat ilegale, dar a permis continuarea colectării lor până la finalizarea procesului. La 20 februarie, Curtea Supremă a Statelor Unite a decis că această lege nu îi oferă preşedintelui autoritatea de a impune tarife, deoarece competenţa aparţine Congresului, iar executivul poate doar să reglementeze importurile. În consecinţă, tarifele aplicate pe scară largă în baza acestei legi nu mai pot fi colectate pe acest temei, potrivit comunicatului.
Cu toate că încasările din tarife au crescut, acestea rămân o sursă relativ mică de venit pentru guvern în comparaţie cu alte venituri. Tarifele colectate în ultimul an, inclusiv cele impuse în baza IEEPA, au ajuns la un total de 284 de miliarde de dolari.
Ce înseamnă, în practică, decizia Curţii Supreme?
După această hotărâre, IEEPA nu mai poate fi folosită ca bază pentru impunerea de tarife, astfel că preşedintele nu mai poate introduce unilateral tarife pe termen nelimitat invocând o „urgenţă” fără acordul Congresului. Pe viitor, tarifele vor trebui impuse prin instrumentele comerciale clasice sau printr-o lege nouă care oferă explicit această autoritate. Curtea Supremă nu a decis nimic despre rambursări, iar clarificările sunt aşteptate de la Curtea de Comerţ Internaţional şi, ulterior, de la autoritatea vamală, într-un proces care poate dura ani şi care ridică întrebări despre cine primeşte banii şi cum se dovedeşte cine a suportat costul, explică Radu Puiu.
Ce opţiuni are Donald Trump?
Administraţia Trump pare să fi anticipat decizia, mutând rapid politica tarifară pe alte baze legale. În acest context, hotărârea Curţii Supreme nu indică sfârşitul unei politici comerciale dure, ci mai degrabă o recalibrare prin mecanisme juridice alternative, care poate alimenta litigii de durată privind rambursările şi noi procese ce vor contesta aceste temeiuri. Chiar dacă pieţele au reacţionat pozitiv, incertitudinea rămâne ridicată, iar noile tarife ar putea creşte şi mai mult veniturile vamale, mai ales dacă acordurile comerciale existente sunt puse sub presiune, conform comunicatului.
Lupta pentru rambursări
Sursele guvernamentale nu oferă o cifră oficială pentru cât s-a colectat din tarifele impuse în baza IEEPA, iar schimbările repetate de rate şi suspendările fac totalul dificil de estimat. Evaluările indică cel puţin 130 de miliarde de dolari colectate şi până la aproximativ 175 de miliarde de dolari care ar putea intra în discuţie la capitolul rambursări, însă Curtea Supremă a evitat să stabilească un mecanism clar, astfel că următorii paşi vor depinde de autorităţile vamale şi de instanţe.
În practică, companiile care pot dovedi că au plătit tarife în baza IEEPA vor putea depune cereri într-un termen limitat, iar impactul se întinde de la importatori mari precum Walmart, Target, Amazon şi Home Depot până la un număr foarte mare de firme. Între timp, politica tarifară nu dispare, pentru că tarifele pot fi menţinute şi reconstruite prin alte instrumente comerciale, astfel că miza imediată rămâne riscul de rambursare pentru perioada IEEPA, nu o revenire bruscă la tarife zero, potrivit comunicatului.
Aur puternic, dolar mai slab
Politica comercială a lui Trump avea ca scop consolidarea monedei americane pentru a compensa impactul noilor tarife. În schimb, aceasta s-a depreciat, pe fondul incertitudinii majore cu privire la următoarele măsuri ale autorităţilor americane şi al diversificării treptate faţă de dolar ca monedă de rezervă dominantă. Moneda americană va rămâne esenţială pentru rezerve şi pentru comerţul global, dar diversificarea, în special către aur, a devenit mai vizibilă, potrivit comunicatului remis redacţiei.
Incertitudinea suplimentară privind tarifele ar putea împinge aurul către noi maxime istorice. În 2025, disputele comerciale şi apetitul redus pentru dolar au fost printre cei mai importanţi factori care au determinat creşterea aurului, subliniază analistul financiar XTB România.
Piaţa valutară
Monedele europene sunt foarte sensibile la modul în care comerţul internaţional afectează preţurile. Deşi majoritatea s-au apreciat faţă de dolarul american după anunţarea deciziei Curţii Supreme, mişcările nu au fost majore, conform comunicatului.
În ciuda hotărârii, nivelul general al tarifelor vamale nu este aşteptat să se modifice considerabil, iar încasările ar putea chiar să crească. În noul cadru, China pare un câştigător relativ, chiar dacă unele tarife rămân în vigoare. Pe de altă parte, Regatul Unit ar putea fi dezavantajat, deoarece rata efectivă ar putea creşte de la 10% la 15%. Pentru UE există un risc similar dacă acordul comercial mai amplu este contestat, inclusiv prin eliminarea unor scutiri specifice sectorului.
Vor beneficia companiile europene?
O potenţială „îngheţare” a acordului comercial UE şi SUA ar putea duce la o creştere a tarifelor vamale. În acelaşi timp, dacă tarifele pentru produsele chinezeşti scad pe piaţa americană, o parte din exporturile europene ar putea fi redirecţionate către SUA, ceea ce ar putea face produsele europene mai atractive pe piaţa internă, arată comunicatul.
În pieţe, acţiunile europene au continuat să aibă o evoluţie mai bună decât cele americane de la începutul anului, chiar dacă luni, la deschidere, indicele Euro Stoxx 50 a început sesiunea în scădere, mai adaugă Radu Puiu, analist financiar XTB România.



















































Opinia Cititorului