ANTREC Buzău cere intervenţie publică: ”Există suficientă masă critică pentru a concretiza un model de dezvoltare”

Mediul de afaceri din turismul buzoian solicită autorităţilor o schimbare de abordare, argumentând că sectorul a depăşit etapa de validare şi are nevoie de măsuri concrete pentru a deveni un motor economic local. Într-o scrisoare deschisă, Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC) Buzău subliniază că judeţul beneficiază deja de recunoaştere internaţională, respectiv „două Destinaţii Europene de Excelenţă EDEN şi un teritoriu cu statut UNESCO” , atuuri care nu sunt însă valorificate pe deplin în plan economic.

Reprezentanţii industriei afirmă explicit că etapa exploratorie a trecut: „Buzăul nu mai este acum într-o fază de descoperire” şi că „există validări externe, există investiţii private (...) există fluxuri turistice care funcţionează”. În aceste condiţii, concluzia este una directă: „Există suficientă masă critică pentru a concretiza un model de dezvoltare şi nu experimente”.

• Sezonul de vară, sub presiune pentru operatorii locali

Apelul vine într-un moment sensibil pentru sectorul HoReCa, înaintea sezonului de vârf. Antreprenorii atrag atenţia că „vremurile sunt din ce în ce mai dificile pentru oamenii din HoReCa”, motiv pentru care „este nevoie ca acest sector să fie sprijinit concret şi cât mai rapid şi de autorităţile publice”.

În lipsa unor măsuri, operatorii spun că sunt nevoiţi să se bazeze pe resurse proprii. „Unităţile de turism din judeţ se străduiesc să îşi salveze investiţiile (...) făcând promovare turistică judeţului prin forţe proprii”, se spune în scrisoarea deschisă.

Mesajul mediului privat marchează şi o schimbare de discurs: accentul nu mai cade pe promovare formală, ci pe rezultate economice măsurabile.

„Obiectivul nu este acum numărul de pliante sau de vizite oficiale. Obiectivul este dacă turismul produce bani care rămân în judeţ”, este precizat în scrisoarea deschisă adresată factorilor de decizie.

În acelaşi registru, antreprenorii punctează impactul social al sectorului: „dacă produce locuri de muncă stabile” şi „dacă un tânăr din zona montană mai are motive să rămână la el în sat”.

ANTREC Buzău propune o repoziţionare strategică a sectorului: „o prioritizare urgentă, în care turismul buzoian să fie tratat ca un instrument de dezvoltare locală, nu ca o activitate sezonieră”.

Printre măsurile considerate esenţiale se numără o viziune integrată de destinaţie şi investiţii în infrastructura de bază pentru vizitare. În lipsa acestora, avertismentul este clar: „fără infrastructură de bază, fără reguli clare şi fără coordonare centrală, rezultatele rămân limitate”.

• Miza: transformarea turismului într-un pilon economic

După două decenii de investiţii şi dezvoltare, mediul privat consideră că judeţul poate concura cu destinaţii consacrate. „Am demonstrat (...) că putem face ca Buzăul să stea la aceeaşi masă cu destinaţiile turistice consacrate”, se arată în aceeaşi scrisoare.

Concluzia apelului sintetizează miza economică şi socială: „Cu o direcţie clară şi cu o bună coordonare, turismul poate deveni unul dintre pilonii reali ai dezvoltării judeţului Buzău”, pentru că „nu vorbim doar despre turism. Vorbim despre oameni, despre comunităţi”, concluzionează antreprenorii din turismul buzoian.