Episodul 7 - Marile afaceri: adevăratul business se apără fixându-şi costurile din timp şi ridică preţurile numai dacă nu are încotro

Marea afacere bine condusă se apără de inflaţie fixându-şi costurile din timp şi ridică preţurile numai dacă nu are încotro.

Managerul care cumpără din timp energia electrică, euro şi motorina şi care se împrumută cu dobândă fixă nu mai trebuie să ridice preţurile firmei din cauza scumpirii acestor costuri, cât durează contractele. Energia electrică pentru octombrie contractată din timp a costat mai puţin de jumătate din preţul energiei cumpărate cu o zi înainte.

Prin hedging, managerul poate fixa acum cursul euro pe un an, la circa 2,8% peste cursul de acum, şi preţul motorinei pentru martie 2027, cu 13% sub preţul pentru noiembrie.

Ridicarea preţurilor este reacţia firească a unei mari afaceri care poate trece scumpirea în preţ. Legarea tarifului de preţul motorinei şi stocurile cumpărate înaintea scumpirilor îl apără şi ele pe manager.

Când multe firme fac aceste lucruri în acelaşi timp, ele sprijină formarea spiralei inflaţioniste, fiindcă preţul unei firme intră în costurile celorlalte.

Cumpărătorii plătesc atunci scumpirea de două ori: o dată la pompă sau în factură şi a doua oară, în măsura în care comercianţii o trec mai departe, în preţul mărfurilor şi al serviciilor.

OMV Petrom vinde motorina la preţul cotaţiilor internaţionale şi şi-a dublat în trimestrul al treilea rezultatul din exploatare, la 2,8 miliarde de lei.

Acţionarul unei mari afaceri primeşte o parte din câştig. Acţionarul care a deţinut acţiuni Petrom între 4 noiembrie 2025 şi 5 noiembrie 2026 a câştigat, după impozite, 37,5% peste inflaţie. Dacă îşi păstrează acţiunile cel puţin un an, el plăteşte pe câştig un impozit de 3%, nu de 6%.

• Cât a câştigat Petrom din motorina scumpă?

Petrom a publicat pe 29 octombrie rezultatele pe trimestrul al treilea (raportul OMV Petrom la BVB). Rezultatul din exploatare al grupului, fără elementele speciale, a fost de 2,8 miliarde de lei, cu 103% mai mare decât cu un an înainte. Profitul net atribuit acţionarilor, fără elementele speciale, a crescut cu 47%, la 2,2 miliarde de lei.

Segmentul de rafinare şi vânzare a carburanţilor a avut un rezultat de 1.572 de milioane de lei, faţă de 836 de milioane de lei în trimestrul al treilea din 2025. Rafinăria Petrobrazi a lucrat la 100% din capacitate, iar volumele vândute în benzinării au crescut cu 6%. Segmentul de extracţie a avut un rezultat de 1.170 de milioane de lei, faţă de 437 de milioane de lei cu un an înainte.

Producătorii de produse petroliere rafinate au cerut în septembrie preţuri cu 84,69% mai mari decât în septembrie 2025, potrivit datelor INS publicate în presă. La pompă, motorina s-a scumpit în acelaşi interval cu 37,61% (BURSA). Creşterea de la pompă este mai mică, fiindcă acciza este o sumă fixă pe litru, iar statul a redus-o.

Preţul mediu al motorinei standard a crescut de la 7,65 lei pe litru în octombrie 2025 la 10,92 lei în primele 12 zile din octombrie 2026, potrivit datelor MF. Creşterea este de 42,7%.

• De ce câştigă Petrom când motorina se scumpeşte?

Petrom extrage ţiţei din România şi îl rafinează la Petrobrazi. Costul de producţie al unui baril echivalent petrol a scăzut în trimestrul al treilea cu 6%, la 17 dolari, potrivit raportului.

Motorina, Petrom o vinde la un preţ care urmează cotaţiile internaţionale. Când cotaţiile cresc, preţul de vânzare creşte, dar costul extracţiei rămâne acelaşi.

Diferenţa îi rămâne companiei.

În raport, Petrom scrie că marjele din vânzarea cu amănuntul au fost mult mai mici, din cauza politicii sale moderate de preţuri.

Câştigul a venit aşadar din rafinare şi din extracţie, nu din benzinării.

Statul a reacţionat prin Legea 162/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 642 din 4 august 2026. Legea limitează adaosul comercial la benzină şi motorină la media practicată de fiecare operator în 2025. Companiile care extrag ţiţei din România plătesc o contribuţie pe veniturile excepţionale în lunile în care preţul mediu al ţiţeiului Brent trece de 70 de dolari pe baril sau preţul motorinei trece de 630 de dolari pe tonă (ANAF).

Petrom a înregistrat în trimestrul al treilea contribuţii de solidaritate de 266 de milioane de lei. În acelaşi trimestru, rezultatul din exploatare a crescut cu circa 1,4 miliarde de lei.

Plafonarea adaosului nu a oprit creşterea cu 88% a rezultatului din rafinare.

Guvernul a prelungit plafonarea adaosului, reducerea accizei la motorină şi contribuţia pe veniturile excepţionale până la 31 ianuarie 2027, după cum a relatat presa.

• De ce plătesc cumpărătorii scumpirea de două ori?

Firma ale cărei costuri cresc îşi ridică preţurile ca să-şi păstreze câştigul.

Marile afaceri care au putere de piaţă pot face asta, dacă cumpărătorii lor nu găsesc o sursă mai ieftină.

Petrom declară că asigură o treime din necesarul de carburanţi şi de gaze al ţării, cum a fost publicat în presă.

Transportatorii plătesc motorina mai scumpă şi îşi măresc tarifele. Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT) a cerut plafonarea adaosului comercial la motorină pe tot lanţul, de la rafinărie la benzinărie (BURSA).

Comercianţii plătesc transportul mai scump şi îl trec în preţul mărfurilor.

Cumpărătorul care îşi alimentează maşina plăteşte scumpirea motorinei la pompă. A doua oară o plăteşte în preţul mărfurilor transportate cu motorină, în măsura în care comercianţii trec în preţ transportul mai scump.

Trecerea scumpirii în preţ sprijină formarea spiralei inflaţioniste când multe firme o fac în acelaşi timp. Preţul mai mare al unei firme intră în costurile altor firme, iar acestea îşi ridică la rândul lor preţurile. Salariaţii cer apoi salarii mai mari, iar costurile primei firme cresc din nou.

Spirala are trei consecinţe.

Inflaţia rămâne mare mai mult timp.

BNR ţine dobânda de politică monetară sus, la 6,50% (BURSA), deci creditul rămâne scump pentru toţi.

Categoriile care nu pot trece scumpirea în preţ, salariaţii, pensionarii şi întreprinzătorii, pierd la fiecare rundă.

• Cine mai trece scumpirea în preţ?

Producătorii de energie electrică şi termică şi de gaze au cerut în septembrie preţuri cu 17,73% mai mari decât în septembrie 2025, potrivit datelor INS (BURSA). Distribuitorii de apă şi firmele de salubritate au cerut preţuri cu 14,70% mai mari.

La consumatori, apa, canalul şi salubritatea s-au scumpit cu 14,11%.

Pe piaţa pentru ziua următoare, unde energia electrică se cumpără cu o zi înainte de livrare, preţul mediu ponderat a fost în octombrie de 1.265,96 lei/MWh, faţă de 917,36 lei/MWh în septembrie (OPCOM). Media anului 2025 fusese de 575,22 lei/MWh, după datele OPCOM relatate de presă.

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a avut în primul semestru un profit net de 2.571 de milioane de lei, cu 62% mai mare decât cu un an înainte (raportul Hidroelectrica la BVB). Marja netă a companiei a crescut de la 37% la 43% din venituri.

Compania pune creşterea pe seama regimului hidrologic, care a revenit la normal.

Rezultatele pe primele nouă luni apar pe 16 noiembrie.

Operatorii de apă şi canal au fiecare monopolul în zona lor, iar tarifele lor le aprobă Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC).

Din ianuarie 2026, tariful cumulat pentru apă şi canal a crescut cu 15,8% la Braşov şi cu circa 15% la Iaşi, după cum a relatat presa.

Operatorii au invocat costul energiei şi al substanţelor folosite la tratarea apei.

Cumpărătorul nu are alt furnizor de apă, aşa că plăteşte tariful aprobat.

• Ce scumpiri pot ajunge încă la cumpărători?

Producătorii industriali au cerut în septembrie preţuri cu 13,8% mai mari decât în septembrie 2025 (BURSA). Pe piaţa internă, creşterea a fost de 14,82%. În industria energetică, preţurile au crescut cu 24,95%.

În aceeaşi lună, preţurile de consum au crescut cu 6,61%.

Cele două cifre nu se pot scădea una din alta. Indicele preţurilor producţiei industriale cuprinde şi bunurile intermediare, pe care firmele le cumpără de la alte firme, şi producţia vândută la export.

O parte din scumpirile cerute de producători pot ajunge însă în lunile următoare în preţurile din magazine şi în tarifele serviciilor, prin costurile firmelor care cumpără de la ei.

INS publică inflaţia din octombrie pe 12 noiembrie.

• De ce s-au scumpit alimentele numai cu 3%?

Alimentele s-au scumpit într-un an cu 3%. Serviciile s-au scumpit cu 11,12%, iar mărfurile nealimentare cu 7,06% (BURSA).

Statul limitează adaosul comercial la 17 alimente de bază, printre care pâinea, laptele, făina, mălaiul, ouăle, carnea de pui şi carnea de porc. Adaosul este de cel mult 20% pentru procesator, 5% pe tot lanţul de distribuţie şi 20% pentru comerciantul cu amănuntul, după cum a relatat presa. Parlamentul a prelungit limita până la 31 decembrie 2026.

Marile lanţuri de magazine nu pot trece în preţul acestor alimente transportul mai scump.

Dacă limita nu este prelungită, ele pot trece scumpirea în preţ din ianuarie 2027.

• Strategia: întâi costurile fixate din timp, apoi preţul, numai dacă nu e încotro

Managerul se apără întâi fixându-şi din timp costurile. El fixează preţul energiei electrice pe un an (Manevra 1), cursul euro (Manevra 2), preţul motorinei (Manevra 3), dobânda (Manevra 4) şi preţul energiei electrice pe 5-10 ani (Manevra 5).

Firma care are costurile fixate nu mai trebuie să-şi ridice preţurile din cauza scumpirii energiei, a euro, a motorinei sau a creditului, cât durează contractele.

Ridicarea preţurilor rămâne pentru firma care nu are încotro.

Legarea tarifului de preţul motorinei (Manevra 6) îl apără pe manager, dar sprijină formarea spiralei inflaţioniste. Stocurile cumpărate înaintea scumpirilor (Manevra 7) îl apără şi ele, dar, când le fac multe firme în acelaşi timp, amplifică şocul de preţ şi pot sprijini formarea spiralei.

Acţionarul îşi păstrează partea din câştigul marii afaceri cu un impozit mai mic dacă ţine acţiunile cel puţin un an (Manevra 8).

• Manevra 1: managerul cumpără din timp energia electrică, la preţ fix

Energia electrică cumpărată cu o zi înainte de livrare a costat în octombrie, în medie, 1.265,96 lei/MWh. Energia pentru octombrie contractată din timp pe piaţa centralizată a contractelor bilaterale, administrată de OPCOM, a costat în medie 593,56 lei/MWh (OPCOM).

Managerul care a cumpărat din timp energia pentru octombrie a plătit mai puţin de jumătate din preţul energiei cumpărate cu o zi înainte.

Pe aceeaşi piaţă, energia cu livrare în 2027 s-a vândut cu 568,49-596,89 lei/MWh, potrivit datelor OPCOM actualizate pe 5 noiembrie.

Managerul care fixează acum costul energiei pentru 2027 nu mai trebuie să ridice preţurile firmei din cauza scumpirii energiei, cât durează contractul. Manevra reduce, pe durata contractului, presiunea de a trece scumpirea în preţul firmei.

Manevra are patru limite.

Firma se obligă să plătească toată cantitatea contractată, chiar dacă nu o mai foloseşte.

Dacă preţul energiei scade sub preţul din contract, firma plăteşte mai mult decât concurenţii care cumpără la zi.

Pe pieţele OPCOM cumpără numai participanţii înregistraţi; managerii celorlalte firme fixează preţul prin contractul cu furnizorul.

Cantităţile sunt mici: pentru fiecare lună din 2027 s-au tranzacţionat circa 200.000 MWh.

Firma al cărei manager a cumpărat din timp energia pentru octombrie a plătit pe MWh cu 672 de lei mai puţin decât firma care a cumpărat-o cu o zi înainte.

• Manevra 2: managerul fixează prin hedging cursul euro

Firma care plăteşte în euro mărfuri, utilaje sau chirii poate fixa prin hedging (fixarea din timp, prin contract, a cursului sau a preţului) cursul la care va cumpăra euro. Contractul se numeşte forward. Banca se obligă să-i vândă firmei euro la o dată viitoare, la cursul stabilit la semnare.

Leul s-a depreciat într-un an cu 5,1%: un euro a costat 5,0889 lei pe 17 octombrie 2025 şi 5,3485 lei pe 22 octombrie 2026, după cursul BNR.

Cursul forward pe un an rezultă din diferenţa dintre dobânda la lei şi dobânda la euro. La sfârşitul lui octombrie, ROBOR la 12 luni era de 6,20%, după datele BNR, iar EURIBOR la 12 luni de 3,31%, după datele publicate de administratorul indicelui.

Cu aceste dobânzi, cursul forward pe un an este de circa 5,50 lei, cu 2,8% peste cursul de acum. Pentru 100.000 de euro, firma plăteşte peste un an circa 549.800 de lei, adică cu 15.000 de lei mai mult decât la cursul de acum.

Dacă leul se depreciază în anul următor la fel ca în ultimul an, cu 5,1%, aceiaşi 100.000 de euro costă 562.100 de lei.

Firma care a fixat cursul plăteşte atunci cu 12.300 de lei mai puţin.

Manevra reduce, pe durata contractului, presiunea de a trece scumpirea în preţul firmei.

Manevra are trei limite.

Banca adaugă la cursul calculat o marjă proprie, pe care nu o publică.

Firma trebuie să cumpere euro la cursul din contract chiar dacă leul se apreciază, iar atunci plăteşte mai mult decât firmele care cumpără la zi.

Banca cere de obicei o linie de credit sau o garanţie pentru contract.

• Manevra 3: managerul fixează prin hedging preţul motorinei, la bursa ICE din Londra

Preţul motorinei din Europa se formează după contractele futures pe motorină (Low Sulphur Gasoil) tranzacţionate la bursa ICE Futures Europe din Londra. Un contract futures obligă cumpărătorul şi vânzătorul să facă tranzacţia la o dată viitoare, la preţul stabilit acum.

Un lot are 100 de tone, adică 118.343 de litri, iar bursa are şi un contract mic, de 10 tone, decontat în bani (ICE Futures Europe). Contractele se întind pe până la 96 de luni.

O firmă din România are acces la ele prin brokerii internaţionali şi prin băncile internaţionale care oferă hedging pe mărfuri, între care se află băncile-mamă ale unor bănci din România.

Pe 4 noiembrie, la ICE, tona de motorină costa 1.422,50 de dolari pentru livrare în noiembrie 2026 şi 1.236,75 de dolari pentru livrare în martie 2027. Contractele pentru martie 2027 se tranzacţionau cu 13% sub cele pentru noiembrie 2026.

La cursul BNR din 6 noiembrie, de 4,7795 lei pentru un dolar, preţul pentru martie înseamnă circa 4,99 lei pe litru, fără acciză şi fără TVA. Preţul pentru noiembrie înseamnă circa 5,75 lei pe litru.

Managerul care fixează acum preţul pentru martie ştie de pe acum cât îl va costa motorina, fără acciză şi fără TVA. Dacă războiul din Orientul Mijlociu sau iarna ridică din nou preţul, firma plăteşte tot preţul fixat.

Un camion consumă circa 45.000 de litri de motorină pe an, potrivit analizei transportatorilor citate de presă, adică circa 38 de tone. Firma cu 100 de camioane are nevoie de circa 38 de loturi pe an.

Manevra reduce, pe durata contractului, presiunea de a trece scumpirea în preţul firmei.

Manevra are cinci limite.

Bursa fixează numai preţul produsului, în dolari pe tonă. Acciza, TVA şi adaosul distribuitorului rămân în afara contractului.

Cursul dolarului adaugă un risc separat, pe care firma îl poate fixa printr-un contract forward pe dolari, ca în Manevra 2.

Preţul de la ICE este preţul motorinei livrate în porturile Amsterdam, Rotterdam şi Antwerpen, iar preţul din România poate evolua altfel.

Firma depune o garanţie pentru fiecare lot şi plăteşte zilnic diferenţele când preţul scade.

Dacă preţul motorinei scade sub preţul fixat, firma plăteşte mai mult decât concurenţii care cumpără la zi.

• Manevra 4: managerul se împrumută cu dobândă fixă

Firma care are un credit cu dobândă variabilă plăteşte mai mult când creşte ROBOR. Firma care se împrumută cu dobândă fixă îşi fixează costul pe toată durata creditului.

Inflaţia micşorează apoi, în termeni reali, datoria pe care firma o are de plătit.

BCR s-a împrumutat în iunie pe şapte ani, prin obligaţiuni listate la BVB, cu o dobândă fixă de 7,77% pe an, după cum a relatat presa. Dobânda arată costul unui emitent mare, cu rating bun, nu al oricărei firme.

ROBOR la trei luni era de 6,08% pe 5 noiembrie, după datele BNR. Firma care are credit cu dobândă variabilă plăteşte ROBOR plus marja băncii.

Manevra îl apără pe manager dacă inflaţia şi dobânzile cresc.

BNR prognozează o inflaţie de 6,1% în decembrie 2026 şi de 3,4% în decembrie 2027, în Raportul asupra inflaţiei din august.

Dacă prognoza se confirmă, dobânda fixă de 7,77% înseamnă un cost real de circa 4,2% pe an în 2027.

Dacă firma plăteşte mai mult sau mai puţin decât cu o dobândă variabilă depinde de evoluţia ROBOR şi de marja băncii.

Manevra are două limite.

Firma ce rambursează devreme un împrumut cu dobândă fixă plăteşte de obicei o penalitate.

O emisiune de obligaţiuni o pot face numai firmele care au un rating bun.

• Manevra 5: managerul semnează un contract de energie pe 5-10 ani (PPA)

Contractul PPA (contract de cumpărare de energie direct de la un producător, pe mai mulţi ani) fixează preţul energiei pentru 5-10 ani, nu pentru unul.

Preţurile din contractele PPA europene erau în septembrie de 60-85 de euro/MWh, potrivit platformei LevelTen Energy, cum a fost publicat în presă. Preţurile depind de ţară, de durata contractului şi de orele în care produce parcul solar sau eolian, aşa că nu se compară direct cu preţurile din România.

Marile companii din România au început să semneze astfel de contracte.

Ahold Delhaize a semnat cu Rezolv Energy un contract pe 10 ani pentru 370 GWh de energie pe an, din parcuri solare şi eoliene din România, după cum a relatat presa. Petrom livrează companiei Saint-Gobain 800 GWh de energie verde în cinci ani, începând din 2026.

Preţurile din contractele încheiate în România nu sunt publice.

Manevra are trei limite.

Firma se leagă pe 5-10 ani, iar dacă preţul pieţei scade, plăteşte mai mult decât concurenţii.

Contractele recente au, după datele publicate în presă, un preţ minim şi un preţ maxim.

Multe au şi clauze de indexare, iar preţul indexat creşte odată cu inflaţia şi sprijină spirala inflaţionistă.

• Manevra 6: managerul leagă tariful transportului de preţul motorinei

Transportatorul care are în contract o clauză de combustibil îşi măreşte tariful automat când se scumpeşte motorina.

Kuehne+Nagel, unul dintre cele mai mari grupuri de logistică din lume, aplică în România o asemenea clauză la tariful de transport convenit (Kuehne+Nagel).

Patronatul Industriei de Transport şi Logistică ASTRA cere ca toate contractele de transport să cuprindă o clauză de indexare legată de un indice public, cum există în Spania (Agerpres).

Motorina a costat în România, în medie, 8,96 lei pe litru în primele şase luni din 2026, faţă de 7,40 lei cu un an înainte.

Clauza îl apără pe transportator, fiindcă scumpirea motorinei trece imediat în tarif.

Ea sprijină însă formarea spiralei inflaţioniste. Tariful transportului creşte automat odată cu motorina. Comerciantul trece tariful mai mare în preţul mărfurilor, iar inflaţia creşte din nou.

Consecinţa: cumpărătorul plăteşte scumpirea motorinei în preţul fiecărei mărfuri transportate.

Clauza are şi o limită pentru transportator: clientul mare poate cere în schimb un tarif de bază mai mic.

• Manevra 7: managerul cumpără stocuri înaintea scumpirilor

Firma care cumpără motorina înaintea unei scumpiri plăteşte preţul vechi.

Asociaţia Energia Inteligentă (AEI) a calculat că, în martie 2026, consumul de motorină a crescut faţă de februarie cu peste 21%, deşi distanţele parcurse au crescut cu circa 9%, după cum a relatat presa. Consumul a fost de aproape 468.000 de tone, faţă de 420.000-425.000 de tone cât ar fi rezultat din distanţele parcurse. AEI explică diferenţa prin stocurile făcute de transportatori, fermieri, constructori şi alte firme care se aşteptau la noi scumpiri.

În vară, Petrom şi-a anunţat clienţii en-gros că vor exista întârzieri la livrarea motorinei, după cum a relatat presa.

Stocurile îl apără pe manager.

Când multe firme cumpără în acelaşi timp, cererea creşte peste consum, iar preţul creşte mai repede. Stocurile amplifică astfel şocul de preţ.

Dacă scumpirea trece apoi în preţurile altor firme şi în salarii, stocurile sprijină formarea spiralei inflaţioniste.

Consecinţa: firmele care nu au bani pentru stocuri cumpără la un preţ mai mare, iar furnizorii au întârzieri la livrare.

Manevra are trei limite.

Stocul blochează banii firmei.

Depozitarea costă.

Dacă preţul scade, firma a plătit mai mult decât concurenţii.

• Manevra 8: acţionarul păstrează acţiunile cel puţin un an

Acţionarul primeşte o parte din câştigul companiei prin dividende şi prin preţul acţiunii.

Acţiunile Petrom au închis şedinţa din 4 noiembrie 2025 la 0,9515 lei (BURSA) şi şedinţa din 5 noiembrie 2026 la 1,34 lei (BURSA). Preţul a crescut cu 40,8%.

Între cele două date, Petrom a plătit două dividende. Dividendul special de 0,02 lei pe acţiune li s-a cuvenit acţionarilor înregistraţi pe 11 noiembrie 2025 şi a fost plătit în decembrie 2025, cu impozit de 10%, cum a fost publicat în presă. Acţiunile cumpărate pe 4 noiembrie 2025 intrau în registru înainte de această dată, fiindcă decontarea durează două zile lucrătoare. Dividendul de 0,0578 lei pe acţiune a fost plătit începând cu 8 iunie 2026 (anunţul OMV Petrom la BVB), cu impozit de 16%. După impozite, acţionarul a încasat 0,0666 lei pe acţiune.

Acţionarul care deţinea pe 4 noiembrie 2025 acţiuni Petrom de 10.000 de lei şi le-a vândut pe 5 noiembrie 2026 a rămas cu 14.660 de lei, după impozitul de 3% pe câştig şi după impozitul pe dividende. Ca să-şi păstreze puterea de cumpărare, la ultima rată anuală a inflaţiei publicată de INS, de 6,61%, ar fi avut nevoie de 10.661 de lei.

Acţionarul a rămas cu 3.999 de lei peste această sumă, adică un randament real de 37,5%. Calculul nu cuprinde comisionul brokerului.

Brokerii din România reţin la sursă un impozit de 3% pe câştigul din acţiunile vândute după cel puţin 365 de zile şi de 6% pe câştigul din acţiunile vândute mai devreme.

Din preţul acţiunilor, acţionarul din exemplu a câştigat 4.083 de lei. Pentru că le-a păstrat un an, a plătit pe acest câştig un impozit de 122 de lei. Dacă le-ar fi vândut mai devreme, la acelaşi câştig, ar fi plătit 245 de lei.

Manevra are patru limite.

Preţul acţiunii se schimbă de la o zi la alta: pe 6 noiembrie, acţiunile Petrom au scăzut cu 2,99%, la 1,30 lei, cum a fost publicat în presă.

Câştigul companiei depinde de cotaţiile internaţionale ale carburanţilor şi de contribuţia pe care o cere statul.

Dividendele şi câştigurile din acţiuni intră în pragul CASS de 24.300 de lei pe an.

Decontarea unei vânzări la BVB durează două zile lucrătoare.

Calculul arată ce a obţinut acţionarul în ultimul an. El nu arată ce va obţine în anul următor.

• Cine câştigă şi cine pierde

Ce este raţional pentru o firmă poate deveni dăunător pentru economie când toate firmele fac la fel.

Transportatorul care îşi leagă tariful de preţul motorinei se apără, dar când toţi transportatorii fac la fel, scumpirea motorinei trece automat în preţul tuturor mărfurilor. Firma care face stocuri se apără, dar când toate firmele cumpără în acelaşi timp, cum s-a întâmplat cu motorina în martie, preţul creşte mai repede pentru toţi.

Firmele care îşi fixează costurile din timp fac opusul: când multe firme îşi fixează energia, cursul şi motorina, mai puţine firme sunt nevoite să-şi ridice preţurile la fiecare scumpire.

Petrom a câştigat din motorina scumpă, iar statul primeşte o parte din câştig. Petrom a plătit în trimestrul al treilea contribuţii de 266 de milioane de lei, iar din dividendul plătit în iunie statului i-au revenit circa 745 de milioane de lei, pentru cota de 20,7% deţinută prin Ministerul Energiei, după cum a relatat presa.

Reducerea accizei la motorină îl costă însă pe stat circa 460 de milioane de lei pe lună, iar contribuţia pe veniturile excepţionale îi aduce circa 111 milioane de lei pe lună, potrivit notei Ministerului Finanţelor, cum a relatat presa.

Acţionarul Petrom a câştigat într-un an 37,5% peste inflaţie.

Spirala inflaţionistă o plătesc categoriile care nu pot trece scumpirea în preţ: salariaţii, pensionarii, întreprinzătorii şi chiriaşii.

Celelalte episoade ale serialului

Angajaţii pot cumpăra acum din salariu cu 360 de lei pe an mai puţin decât acum un an, iar din 10.400 de lei economisiţi pot pierde doar 11 lei, dacă îi ţin în titluri Tezaur pe un an (Episodul 1 - Angajaţii: salariile nu pot scăpa de inflaţie, dar pot pierde 11 lei în loc de 640).

Pensionarii pot cumpăra acum din pensie cu 14,6% mai puţin decât acum doi ani şi nu îşi pot apăra pensia, dar pot plăti mai puţin la farmacie, pot cere ajutorul pentru încălzire şi îşi pot ţine economiile în titluri Tezaur cumpărate în trepte (Episodul 2 - Pensionarii: pensia cumpără cu 14,6% mai puţin decât acum doi ani, dar trei manevre reduc pierderea).

Creditaţii câştigă din inflaţie numai dacă plătesc o dobândă mai mică decât inflaţia; ei pot plăti întâi creditul cu dobânda cea mai mare, pot trece la o dobândă fixă şi, dacă nu şi-au mai plătit ratele, pot verifica suma pe care le-o cere banca (Episodul 3 - Creditaţii: inflaţia scade cu 6,2% valoarea datoriei, dar câştigă numai cei cu dobânda sub inflaţie).

Întreprinzătorii care nu îşi pot ridica preţurile îşi pot micşora costurile cu foaia de parcurs, cu acciza pe care statul o dă înapoi transportatorilor, cu dobânda pentru facturile plătite cu întârziere, cu titlurile de stat pentru banii firmei şi cu creditul garantat de FNGCIMM (Episodul 4 - Întreprinzătorii: cine nu-şi poate ridica preţurile se apără numai pe costuri).

Chiriaşii statului plătesc de 2,41 ori mai mult decât în martie. Chiriaşii de la proprietari particulari pot cere o chirie mai mică şi chiria în lei. Chiriaşii cu venit mic pot cere plafonul legal al chiriei şi ajutorul pentru încălzire (Episodul 5 - Chiriaşii: scumpirea chiriilor cu 39,46% vine din chiriile statului, nu din piaţă).

Proprietarii care închiriază câştigă din inflaţie prin preţul locuinţei, nu din chirie. Soţii care au locuinţa în comun îşi pot împărţi venitul din chirie şi nu mai plătesc CASS. Proprietarul care scade chiria pe un an pierde mai puţin decât cel care rămâne o lună fără chiriaş (Episodul 6 - Proprietarii care închiriază: preţul locuinţei a crescut peste inflaţie, chiria a rămas sub ea).

Categoriile de cititori şi numărul oamenilor din fiecare categorie sunt prezentate în primul episod. Efectul inflaţiei asupra titlurilor de stat este explicat în analiza BURSA din 13 octombrie, Inflaţia a urcat la 6,6% şi a trecut peste dobânda Tezaur de 6,50%.

Urmează comparaţia dintre categorii.