ARETEX: Sistemul REP pentru textile trebuie să stimuleze reutilizarea şi reciclarea textilelor

Sistemul de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (REP) pentru textile trebuie să se bazeze pe obiective progresive de reutilizare şi reciclare, pe o transparenţă a datelor colectate la nivel naţional, precum şi pe o finanţare care să susţină eficient activitatea operatorilor implicaţi în colectarea, sortarea, reutilizarea şi reciclarea deşeurilor textile, consideră membrii Asociaţiei Române pentru Reutilizare şi Reciclare Textile (ARETEX), potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Conform sursei menţionate, ARETEX subliniază că obiectivul principal al sistemului REP pentru textile trebuie să fie creşterea reală a procentului de textile reutilizate şi reciclate din totalul cantităţilor puse pe piaţă.

ARETEX propune stabilirea unor ţinte minime de reutilizare şi reciclare de 25% în perioada 2026-2029 şi 40% în perioada 2030-2035 din totalul textilelor puse pe piaţă, subliniază sursa citată. În plus, finanţarea generată prin REP ar trebui să ajungă cu prioritate la operatorii orientaţi spre reutilizare şi reciclare, pentru a evita direcţionarea fluxurilor către soluţii cu valoare inferioară, precum incinerarea sau depozitarea, se arată în comunicat.

Un sistem funcţional se bazează pe o imagine clară a pieţei, astfel că autorităţile ar trebui să deţină şi să publice date actualizate legate de cantităţile de deşeuri textile colectate separat, de modul în care acestea au fost colectate şi de destinaţia finală a textilelor - reutilizare, reciclare, incinerare sau depozitare, evidenţiază sursa amintită.

Preşedintele ARETEX, Zoltan Gundisch, a declarat: „Sistemul REP trebuie să fie gândit astfel încât să încurajeze reutilizarea şi reciclarea, însă, fără o imagine clară a fluxurilor, performanţa sa nu va putea fi măsurată corect. Avem nevoie de date publice clare, de obiective asumate şi de un mecanism financiar care să susţină operatorii care investesc în reutilizare şi reciclare”, potrivit comunicatului de presă remis redacţiei.

În ceea ce priveşte funcţionarea organizaţiilor de transfer de responsabilitate (OIREP), adică structurile prin care producătorii vor îndeplini obligaţiile legale, ARETEX consideră că acestea ar trebui să aibă în principal un rol de administrare a fondurilor colectate şi nu de control operaţional direct asupra fluxurilor de deşeuri, pentru a preveni apariţia poziţiilor dominante şi pentru a asigura o concurenţă corectă, specifică sursa amintită. Totodată, în situaţia în care mai multe OTR-uri ar funcţiona în paralel, există riscul ca acestea să scadă artificial taxele REP pentru a atrage producătorii, iar acestea nu vor putea acoperi costurile reale de colectare şi sortare, adaugă comunicatul.

ARETEX mai susţine introducerea unor mecanisme de modulare a taxelor REP în funcţie de performanţa de circularitate a produselor textile, precum şi combaterea fermă a fenomenului de „free riders”, respectiv a producătorilor care nu se înregistrează în sistemele REP, conform sursei menţionate.

”Datele colectate de la membri asociaţiei noastre arată că industria are capacitatea de a susţine un sistem REP funcţional. Faţă de anii trecuţi, avem mai multe centre de sortare, mai multe puncte de reutilizare şi mai mulţi angajaţi implicaţi în acest sector. De aceea, este esenţial ca mecanismul financiar să fie gândit astfel încât să susţină activităţile reale din teren. În caz contrar, sistemul REP nu va avea efectele scontate. Suntem deschişi la dialog în continuare şi ne dorim să contribuim activ la definirea unui cadru predictibil şi echilibrat pentru textile”, a mai menţionat Zoltan Gundisch, potrivit counicatului de presă.

Poziţia ARETEX vine într-un context în care infrastructura din sector se consolidează. Datele centralizate de la cei 10 membri ai asociaţiei, aferente activităţii de anul trecut, indică extinderea reţelei de sortare şi reutilizare la nivel naţional, explică sursa menţionată.

Astfel, în 2025, companiile membre ARETEX au colectat din România peste 6.500 de tone de deşeuri textile, din care 5.220 de tone au fost sortate pentru reutilizare sau reciclate, subliniază sursa amintită. Numărul centrelor de sortare a crescut de la 4 la 7, ceea ce arată că sectorul reutilizării şi reciclării textile este pregătit să crească şi să livreze rezultate concrete pentru economia circulară din România, se arată în comunicat.

Investiţiile în infrastructură şi extinderea capacităţilor demonstrează angajamentul real al membrilor ARETEX de a transforma deşeurile în resurse. Totuşi, pentru ca acest model să devină un business sustenabil pe termen lung, este nevoie de un cadru de sprijin coerent, care să asigure condiţii competitive pe piaţă şi să încurajeze investiţiile responsabile, conform comunicatului. ARETEX continuă să dezvolte sectorul şi să contribuim activ la tranziţia către o economie circulară, iar acest obiectiv poate fi atins doar printr-un parteneriat solid între industrie şi autorităţi de reglementare, mai adaugă sursa citată.