Argintul a atins maxime istorice

Argintul, supranumit „Metalul Diavolului” pentru volatilitatea sa ridicată, a atins maxime record în 2025 şi continuă să atragă predicţii de apreciere accelerată, în ciuda unui deficit global sever de ofertă, potrivit CNBC, de la care transmitem cele ce urmează.

Preţul argintului a urcat în octombrie la nivelul istoric de 54,47 dolari uncia, marcând un avans de 71% faţă de anul anterior, înaintea unei corecţii de scurtă durată. Cererea rămâne robustă atât din zona investiţională, cât şi din sectoarele industriale, în timp ce oferta se restrânge accelerat.

Paul Syms, director la Invesco, afirmă că presiunea asupra pieţei este atât de ridicată încât unii traderi au recurs la transportul argintului cu avionul pentru a onora livrările, situaţie fără precedent în ultimele decenii. El susţine că dinamica actuală este diferită de episoadele speculative din 1980 şi 2011, indicând un potenţial suplimentar de creştere.

India joacă un rol major în raliul actual. Pe 17 octombrie, preţurile locale au urcat la 170.415 rupii/kg, un salt de 85% de la începutul anului, impulsionat de cererea rurală, sezonul agricol, festivalul Diwali şi tariful american de 35% la metale, care a limitat livrările. În paralel, rezervele LBMA au scăzut la 22.126 tone în martie 2025, faţă de peste 31.000 în 2022, iar costurile de împrumut au explodat, ajungând până la dobânzi anualizate de 200% pentru creditele overnight.

Presiunea asupra ofertei este amplificată de declinul producţiei miniere din America Latină şi de cererea generată de tranziţia energetică. Argintul este indispensabil infrastructurii solare, electronicelor, aplicaţiilor de inteligenţă artificială şi vehiculelor electrice - un automobil standard conţinând 25-50 de grame, iar noile generaţii de baterii pe bază de argint putând utiliza până la un kilogram per unitate.

„Argintul traversează graniţa dintre metal preţios şi metal industrial. Iar într-o lume electrificată, cererea va continua să crească”, afirmă Syms.

În acest context, analiştii consideră că metalul are spaţiu substanţial de apreciere, poziţionându-l ca activ strategic atât pentru investitori, cât şi pentru industriile cu consum intens de tehnologie.