English
Guvernul a reuşit, în al doilea trimestru al anului curent, să reducă aproape la jumătate deficitul bugetar comparativ cu perioada similară din 2025, fără să oprească investiţiile publice, dar această corecţie fiscală a fost însoţită de intrarea economiei în recesiune tehnică, de revenirea inflaţiei la valori de peste 10%, de deprecierea leului, de menţinerea celor mai ridicate costuri de finanţare din Uniunea Europeană şi de o criză politică ce a lăsat ţara, la începutul lunii mai, fără un Guvern cu puteri depline.
După un deficit de 21,09 miliarde lei, respectiv 1,03% din PIB, la sfârşitul primului trimestru, execuţia bugetară a ajuns - potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor după primele cinci luni (execuţia bugetară pentru luna iunie va fi publicată la finalul lunii iulie) la 35,94 miliarde lei, echivalentul a 1,75% din PIB, faţă de 64,23 miliarde lei şi 3,35% din PIB în perioada similară din 2025. Reducerea de peste 28,3 miliarde lei a deficitului la cinci luni a fost susţinută de creşterea veniturilor totale la 279,49 miliarde lei, cu 9,2% peste nivelul de anul trecut, de scăderea nominală cu 1,5% a cheltuielilor, până la 315,43 miliarde lei, şi de diminuarea cheltuielilor de personal la 68,17 miliarde lei. Investiţiile publice nu au fost sacrificate, ci au urcat la 44,73 miliarde lei, faţă de 40,57 miliarde lei în 2025, peste 71% din plăţi fiind legate de proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv prin PNRR.
În spatele acestei corecţii numerice, economia reală a transmis semnale tot mai dure: PIB-ul din primul trimestru s-a contractat cu 1,2% în termeni anuali pe seria brută, consumul populaţiei a scăzut cu 1,8%, şomajul a urcat la 6,4%, încrederea consumatorilor a coborât la minimul ultimilor 15 ani, iar indicatorul de încredere economică a înregistrat în iunie cea mai severă deteriorare lunară de după izbucnirea pandemiei.
Al doilea trimestru financiar a fost, astfel, perioada în care consolidarea fiscală începută în 2025 a intrat în coliziune directă cu instabilitatea politică şi cu slăbirea economiei. În aprilie, Guvernul Bolojan a intervenit agresiv pe piaţa carburanţilor, a extins măsurile sociale, a accelerat proiectele energetice şi a pus pe masa discuţiilor listarea la Bursa de Valori Bucureşti a 22 de companii de stat. Iniţiativa a rupt coaliţia, a determinat retragerea miniştrilor PSD din guvern şi a condus la moţiunea de cenzură adoptată în 5 mai.
Citeşte Trimestrul II în cifre
Astfel, în luna mai, România a rămas cu un Guvern interimar chiar în etapa decisivă a implementării PNRR, în timp ce inflaţia a urcat la 10,85%, iar BNR a menţinut dobânda-cheie la 6,50%. În iunie, preşedintele Nicuşor Dan a ratat două încercări de formare a unui nou Executiv, agenţia Moody's a avertizat că blocajul politic ameninţă consolidarea fiscală, leul a depăşit pragul de 5,24 lei pentru un euro pe piaţa interbancară, iar Consiliul Concurenţei a aplicat celor mai mari zece bănci amenzi-record, în valoare totală de 3,73 miliarde lei în dosarul privind presupusa manipulare a indicelui ROBOR. În acelaşi interval, statul a continuat să împrumute masiv populaţia prin programele Tezaur şi Fidelis, de la care a atras 21,7 miliarde lei în primul semestru, a obţinut aprobarea unei noi cereri de plată de 2,62 miliarde euro din PNRR şi a semnat contractele de finanţare pentru proiectele în valoare totală de 16,68 miliarde euro ce vor fi realizate prin mecanismul european SAFE.
• Aprilie: Intervenţia statului în economie şi listarea companiilor publice rup coaliţia
Luna aprilie a marcat trecerea de la consolidarea fiscală prudentă din primul trimestru la o formă mult mai vizibilă de intervenţionism economic. Conflictul din Orientul Mijlociu continua să menţină cotaţiile petrolului la niveluri ridicate, costurile combustibililor se transmiteau către transporturi, agricultură, producţie şi alimente, iar inflaţia se pregătea să depăşească din nou pragul de 10%. În aceste condiţii, Guvernul a încercat să distribuie costul crizei energetice între bugetul public, companiile petroliere şi consumatori.
Prima intervenţie majoră a constat în reducerea temporară cu 30 de bani pe litru a accizei la motorina standard, de la 2.804,29 lei la 2.504,29 lei pentru 1.000 de litri. Măsura urma să se aplice pe toată durata stării de criză declarate pe piaţa petrolului şi a carburanţilor şi avea un impact bugetar estimat la aproximativ 610 milioane lei. Scopul anunţat era limitarea efectelor în lanţ ale scumpirii motorinei, însă reducerea accizei însemna că o parte a costului crizei era preluată direct de buget într-un moment în care statul încerca să reducă deficitul. Pentru a compensa parţial pierderea de venituri şi pentru a transfera o parte din povară către industria petrolieră, Executivul a introdus o contribuţie de solidaritate aplicabilă operatorilor care extrag şi comercializează ţiţei sau produse energetice obţinute din prelucrarea petrolului extras din România. Contribuţia devine aplicabilă atunci când cotaţia petrolului Brent depăşeşte 70 de dolari pe baril şi variază între 1,5% şi 9,9%, în funcţie de nivelul preţului internaţional. Veniturile suplimentare au fost estimate într-un interval foarte larg, cuprins între 70 şi 650 milioane lei, ceea ce arată cât de dependentă este eficienţa măsurii de volatilitatea cotaţiilor externe. Guvernul a limitat şi libertatea comercianţilor de carburanţi de a modifica preţurile la pompă, permiţând cel mult o singură majorare pe zi, până la ora 12:00.
Intervenţia nu s-a oprit la carburanţi. Guvernul a încercat să cureţe piaţa racordărilor la reţelele electrice de proiectele speculative care blocau accesul investitorilor reali. România acumulase avize tehnice de racordare pentru aproximativ 80.000 MW, de aproape nouă ori mai mult decât necesarul zilnic al economiei, estimat la circa 9.000 MW, dar mai puţin de 10% dintre proiectele avizate ajunseseră efectiv în faza de implementare. Pentru descurajarea rezervării speculative a capacităţii de reţea, Executivul a propus creşterea garanţiilor financiare, fie la o sumă fixă de 30 euro pentru fiecare kW instalat, fie printr-o formulă mixtă care să combine 50% din tariful de racordare cu 20 euro/kW. Proiectele abandonate ar urma să piardă integral garanţiile depuse.
În aceeaşi lună, presiunea inflaţionistă a obligat Guvernul să extindă protecţia socială. Aproximativ 3,1 milioane de persoane şi familii au fost incluse într-un nou „Pachet de solidaritate”. Aproape 2,9 milioane de pensionari cu venituri de cel mult 3.000 lei urmau să primească ajutoare în două tranşe, în mai şi decembrie: 1.000 lei pentru pensiile de până la 1.500 lei, 800 lei pentru cele cuprinse între 1.501 şi 2.000 lei şi 600 lei pentru veniturile între 2.001 şi 3.000 lei.
Semnalele bugetare publicate în aprilie păreau să ofere Guvernului spaţiul necesar acestor intervenţii. Deficitul primelor trei luni coborâse la aproximativ 22 miliarde lei şi 1% din PIB, de la peste 44 miliarde lei şi 2,3% din PIB în perioada similară din 2025. S&P Global Ratings a reconfirmat în 3 aprilie calificativele BBB-/A-3, menţinând România în categoria recomandată investiţiilor, dar a păstrat perspectiva negativă. Agenţia estima reducerea deficitului de la 7,7% din PIB în 2025 la 6,5% în 2026 şi 5,5% în 2027, dar anticipa pentru economia românească o creştere de numai 0,25% în 2026. Dependenţa de importurile energetice, estimată la aproximativ 30%, una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, era un avantaj strategic, nu însă suficient pentru a elimina riscurile provocate de instabilitatea politică, inflaţie şi slaba colectare bugetară.
BNR a rămas pe poziţii defensive, menţinând dobânda-cheie la 6,50%, facilitatea de creditare la 7,50%, dobânda la depozit la 5,50% şi rezervele minime obligatorii neschimbate. Banca centrală avertiza că scumpirea petrolului şi a gazelor naturale, efectele expirării plafonării preţului la energia electrică şi majorările de TVA şi accize din 2025 urmau să împingă inflaţia din trimestrul al doilea peste nivelurile prognozate anterior.
Echilibrul fragil a fost rupt însă din interiorul coaliţiei. În 16 aprilie, Guvernul a aprobat raportul comitetului interministerial condus de vicepremierul Oana Gheorghiu, prin care 22 de companii de stat erau evaluate în vederea listării, restructurării, fuziunii sau ieşirii din portofoliul public. Printre acestea se aflau ELCEN, Oil Terminal, CFR SA, MINVEST, REMIN, Avioane Craiova, ROMAERO, CNCIR, CFR Călători, Metrorex, TAROM, CFR Marfă şi mai multe societăţi feroviare. Executivul a prezentat listarea drept instrument pentru atragerea capitalului, finanţarea investiţiilor şi îmbunătăţirea guvernanţei corporative. PSD, opoziţia şi sindicatele au interpretat-o ca pe o pregătire a privatizării accelerate a activelor strategice.
În 23 aprilie, miniştrii PSD s-au retras din Guvern, iar demisiile au continuat la nivelul secretarilor de stat şi al conducerii Secretariatului General al Guvernului. În 28 aprilie, PSD şi partidele de opoziţie au depus moţiunea de cenzură, citită o zi mai târziu în plenul Parlamentului.
• Mai: Guvernul Bolojan cade, deficitul scade, iar inflaţia trece de 10%
Luna mai a început cu adoptarea, în 5 mai, a moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Moţiunea a primit 281 de voturi pentru, patru împotrivă, iar trei voturi au fost anulate. Dintre cei 431 de parlamentari prezenţi, doar 288 au exprimat voturi valabile. Executivul a rămas interimar, cu atribuţii limitate, într-un moment în care România trebuia să accelereze reformele PNRR, să implementeze bugetul pentru 2026 şi să convingă agenţiile de rating că ajustarea fiscală poate continua în lipsa unei majorităţi funcţionale.
Reacţia pieţei valutare a fost imediată. Euro s-a apropiat de 5,3 lei în primele zile de după demiterea Guvernului, după care cursul interbancar s-a stabilizat în jurul nivelului de 5,2 lei. Deprecierea a arătat cât de repede instabilitatea politică poate fi transformată în cost financiar, mai ales într-o ţară cu datorie publică ridicată şi cu peste jumătate din aceasta denominată în valută.
În contrast cu deteriorarea politică, execuţia bugetară la patru luni a furnizat cele mai bune cifre fiscale ale trimestrului. Deficitul s-a situat la 23,95 miliarde lei, respectiv 1,17% din PIB, faţă de 55,97 miliarde lei şi 2,92% din PIB în primele patru luni din 2025. Diferenţa de peste 32 miliarde lei a rezultat din creşterea veniturilor totale cu 12%, până la 223,83 miliarde lei, şi din reducerea nominală a cheltuielilor cu 3,2%, la 247,79 miliarde lei. Ca pondere în PIB, cheltuielile au coborât de la 13,4% la 12,1%, în timp ce veniturile au crescut cu 0,5 puncte procentuale. Dezechilibrul extern s-a ameliorat, la rândul său. Deficitul de cont curent a coborât la 5,338 miliarde euro în primul trimestru, de la 6,153 miliarde euro în perioada similară din 2025, susţinut de reducerea deficitului comercial.
Agenţiile de rating au răspuns crizei politice cu o combinaţie de răbdare şi avertismente. S&P a realizat în 16 mai o evaluare neprogramată, declanşată chiar de demiterea Guvernului, şi a reconfirmat ratingul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. Agenţia estima un deficit de 6,25% din PIB pentru 2026 şi o perioadă de stagnare economică, urmată de o posibilă creştere de 2,5% în 2027. Următoarea evaluare este programată pentru 2 octombrie, ceea ce oferă ţării noastre câteva luni pentru a demonstra că prăbuşirea coaliţiei nu va opri consolidarea fiscală.
Fitch Ratings a transmis în 18 mai un mesaj asemănător. Măsurile fiscale adoptate în 2025 produceau rezultate, iar administraţia interimară putea continua executarea bugetului construit pe o ţintă de deficit de 6,2% din PIB. Incertitudinea politică reducea însă vizibilitatea asupra strategiilor fiscale pentru 2027 şi 2028 şi ameninţa accesul la fondurile europene. Fitch a arătat că economia se contractase puternic în primul trimestru, iar creşterea din 2026 risca să fie mult sub prognoza de 1,1% utilizată la evaluarea precedentă.
Pe acest fond, incidentul provocat de prăbuşirea unei drone ruseşti Geran-2 asupra unui bloc din Galaţi a mutat o parte a agendei publice dinspre economie către securitate. Convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi reevaluarea protecţiei infrastructurii critice au oferit o justificare suplimentară pentru accelerarea investiţiilor militare şi logistice.Aprobarea acordului SAFE cu Comisia Europeană a transformat această nevoie de securitate într-un program economic. România poate accesa până la 16,68 miliarde euro, a doua alocare ca mărime din Uniunea Europeană după cea destinată Poloniei. Aproximativ 4,2 miliarde euro sunt prevăzute pentru infrastructura de transport cu utilizare strategică, iar Ministerul Apărării estimează că aproape 60% din valoarea programului va putea fi rulată prin industria naţională.
În paralel, PNRR a intrat în etapa critică. Peste 11.000 de proiecte finanţate din PNRR şi din alte programe europene se aflau în diferite stadii de execuţie, în timp ce o parte dintre cele 45 de jaloane şi ţinte analizate nu erau încă îndeplinite. Guvernul interimar putea administra proiectele în curs, dar capacitatea sa limitată de a adopta noi măsuri transforma fiecare întârziere politică într-un risc financiar.
• Iunie: Economia naţională impactată grav de continuarea crizei politice
Prima lună de vară a transformat criza politică într-un blocaj instituţional prelungit. Preşedintele Nicuşor Dan l-a desemnat în 4 iunie pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcţia de prim-ministru, dar acesta şi-a depus mandatul zece zile mai târziu, după ce nu a reuşit să obţină sprijinul necesar. În aceeaşi zi, şeful statului l-a nominalizat pe liberalul Adrian Veştea, însă această propunere a provocat tensiuni chiar în interiorul PNL şi a fost respinsă de USR.
Cabinetul Veştea a ajuns în 22 iunie la votul Parlamentului, dar a obţinut numai 189 dintre cele 233 de voturi necesare învestirii. Parlamentarii AUR au părăsit sala înainte de vot, deşi sprijinul lor fusese luat în calcul în negocieri. Parlamentul a intrat ulterior în vacanţa de vară fără să fi învestit un nou Executiv, iar România a rămas sub conducerea Guvernului interimar Bolojan. Cum Constituţia nu stabileşte o limită pentru perioada în care un cabinet demis poate administra afacerile curente, provizoratul putea continua, dar cu costul blocării deciziilor politice şi legislative importante.
În plan financiar, execuţia bugetară la cinci luni a confirmat consolidarea, dar şi fragilitatea acesteia. Deficitul a ajuns la 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, faţă de 64,23 miliarde lei şi 3,35% din PIB în perioada similară din 2025. Comparativ cu deficitul de 23,95 miliarde lei de la sfârşitul lunii aprilie, numai în mai s-au acumulat aproape 12 miliarde lei, ceea ce arată că ritmul cheltuielilor s-a accelerat. Cele care au crescut au fost cheltuielile cu bunurile şi serviciile care s-au majorat cu 6,9%, la 40,94 miliarde lei, în special din cauza plăţilor mai mari din sănătate. La creşterea cheltuielilor au contribuit şi cele cu plata dobânzilor care au ajuns la 26,81 miliarde lei.
Investiţiile publice au urcat la 44,73 miliarde lei, de la 40,57 miliarde lei în perioada similară din 2025. Peste 71% din plăţi au fost destinate proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2021-2027 şi PNRR. Rambursările europene şi finanţările externe au depăşit 24 miliarde lei, cu aproape 10% peste nivelul anului trecut. Ajustarea nu s-a realizat, aşadar, prin oprirea investiţiilor, ci prin restrângerea cheltuielilor curente şi prin utilizarea mai intensă a fondurilor europene. Problema rămânea însă sustenabilitatea: ţinta anuală de deficit era de 6,2% din PIB, în timp ce necesarul total de finanţare depăşea 12% din PIB.
Presiunea asupra finanţării a fost amplificată de Moody's. În 26 iunie, agenţia a avertizat că lipsa unei majorităţi parlamentare şi prelungirea crizei guvernamentale pot compromite consolidarea fiscală şi reformele. Plăţile cu dobânzile ar putea ajunge la 9,2% din veniturile bugetare în 2026 şi la 9,6% în 2027. Peste jumătate din datoria publică fiind denominată în valută, deprecierea leului poate majora direct povara datoriei.
Avertismentul a venit în momentul în care euro depăşise 5,24 lei pe piaţa interbancară, iar cursul oficial al BNR stabilise un nou record, de 5,2180 lei. Leul devenise cea mai slabă monedă din regiune în iunie 2026, iar randamentele titlurilor de stat româneşti rămâneau cele mai ridicate din Uniunea Europeană, cu aproximativ un punct procentual peste nivelul de la sfârşitul lunii februarie.
Situaţia economiei reale era şi mai apăsătoare. INS a revizuit contracţia PIB din primul trimestru la 1,2% în termeni anuali pe seria brută şi la 1,1% pe seria ajustată sezonier. Valoarea nominală a PIB a fost estimată la 403,915 miliarde lei pe seria brută şi la 497,820 miliarde lei pe seria ajustată. Construcţiile au avut o contribuţie pozitivă de 0,4 puncte procentuale, iar spectacolele şi serviciile recreative de 0,3 puncte, însă comerţul, transporturile şi HoReCa au retras 0,8 puncte, informaţiile şi comunicaţiile 0,3 puncte, iar industria 0,2 puncte. Consumul populaţiei a scăzut cu 1,8% şi a redus singur dinamica PIB cu 1,2 puncte procentuale. Indicatorul de încredere economică al Comisiei Europene a coborât în iunie la 83,5 puncte, de la 90,8 puncte în mai, marcând cea mai severă deteriorare lunară de după declanşarea pandemiei. Faţă de iunie 2025, scăderea a fost de 14,3 puncte, cea mai mare din Uniunea Europeană şi aproape dublă comparativ cu reculul de 8,8 puncte din Bulgaria. Media indicatorului era de 95,1 puncte în Uniunea Europeană şi de 95 de puncte în zona euro. În servicii, indicatorul a căzut la minus 23,8 puncte, de la minus 6,3 puncte, iar încrederea consumatorilor a ajuns la minus 34,6 puncte, minimul ultimilor 15 ani. Economia se afla, potrivit Erste Group Research, în teritoriu de recesiune tehnică pentru a paisprezecea lună consecutiv, iar scenariul de bază pentru întregul an devenise o recesiune uşoară. Rata şomajului a urcat în mai la 6,4%, ceea ce însemna aproximativ 522.100 de persoane fără loc de muncă.
O altă undă de şoc a venit din sistemul bancar. În 7 iunie, Consiliul Concurenţei a anunţat amenzi totale de 3,73 miliarde lei, aproximativ 710 milioane euro, împotriva celor zece bănci participante la mecanismul de stabilire a ROBOR. Cea mai mare sancţiune din istoria autorităţii a fost justificată prin presupuse schimburi de informaţii confidenţiale şi strategice care ar fi afectat independenţa cotaţiilor transmise în procedura zilnică de fixing. Băncile au respins acuzaţiile şi au anunţat contestarea sancţiunilor. Asociaţia Română a Băncilor a susţinut că instituţiile au respectat regulamentele BNR, iar schimburile de informaţii invocate de Consiliul Concurenţei decurgeau din funcţionarea tehnică a fixingului. BNR a cerut în 11 iunie clarificări suplimentare, avertizând că decizia nu trebuie interpretată ca o invalidare a ROBOR sau ca o dovadă că dobânzile din perioada 2021-2023 au fost stabilite artificial. Potrivit băncii centrale, creşterea indicelui a reflectat explozia inflaţiei, criza energetică, războiul din Ucraina şi ciclul internaţional de majorare a dobânzilor.
În această atmosferă, Comisia Europeană a aprobat a patra cerere de plată a României din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde euro, iar rata de implementare a programului a ajuns la aproximativ 70%. Peste 11.000 de proiecte rămâneau însă în diferite faze de execuţie, cu termenul-limită de 31 august 2026 apropiindu-se rapid. Lipsa unui Guvern cu puteri depline transforma criza politică într-un risc direct de pierdere a fondurilor europene.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Ni fara sa oprească investițiile !
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 07:28)
În cela 4 luni fără buget nu s-au putut face investiții noi iar pentru ceele vechi s-au acumulat arierate.
Cifrele acestui guvern sunt hipercosmetizate, la limita minciunii.
1.1. Păi de ce așa? (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Anonim în data de 20.07.2026, 10:03)
Păi de ce așa că s-au luat o grămadă de bani de la oameni prin creșterea taxelor și din inflație?? Cum se face că tot nu sunt bani??
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 10:19)
cum s-au luat bani prin inflație? N-ați dori să nu mai postați până la eliminarea oricăror urme de anlafabetism financiar?
1.3. Iti spun eu cum s-au luat... (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de class în data de 20.07.2026, 10:47)
... prin faptul ca de peste 3 ani salariile și pensiile nu au mai fost indexate cu rata anuală a inflației!! Asta inseamna o gaură de peste 30 la sută în bugetul fiecarui angajat și pensionar! Și o scădere cu peste 30 la sută a puterii de cumpărare!! Asta rezultată doar din inflație! Nu vrei sa iti mai spun de devalorizarea monedei naționale și de creșterile masive de taxe și impozite și bineinteles a prețurilor combustibililor care a generat un efect negativ în lanț la nivelul intregii economii!
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 11:04)
bai desteptule daca ai inflatia 1000% pe an cat mai valoreaza economiile tale? este ca ti le-a furat statul fara sa se atinga de "bani"?
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 11:37)
Dumneavoastră faceți propoziții cu bani fără să-i aveți. :
Poate din simplă prostie credeți că mestecarea unor marote imbecile vă ajută cu ceva. :
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 12:28)
logic daca nu-ti pasa de inflatie inseamna ca tu esti ala care n-are economii.
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 14:28)
Inflația pe cartof și motorină atinge acolo unde sărăkia și prostia se îngemănează. Vezi-ți de inflație! :
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 14:37)
Unii nu știu ca-și pot actualiza/crește pensia în raport cu indicele de inflație... în justiție, dar la ce specimene sunt prin justiție, e de loz în plic...
1.9. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 20.07.2026, 14:48)
...
1.10. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 20.07.2026, 15:30)
...
1.11. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 1.9)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 20.07.2026, 15:50)
...
1.12. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 1.11)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 20.07.2026, 16:21)
...
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 07:50)
Binenteles ca creste inflatia daca a crescut salariul minim din pix cu 10%, pai asta ridica toate preturile, dar sunt politicile PSD ului astea. Saracirea populatiei sa traiasca nomenklatura.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 07:50)
ca, creste
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 08:10)
Dorele , inflatia era crescuta inainte sa creasca salariul minim.
Mai citeste si tu cate ceva ... sau ti se incurca cei doi neuroni ?
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 08:16)
si de cate ori a crescut salariul minim din pix pana acum PSD ul, asta este reteta inflatiei, de asemenea maririle de taxe puteau fi mai mici daca psd istii acceptau reforme, de ce sa platim taxe triple fata de 2019 pe teren agricol cand primaria din cucuietii din deal nu a facut nici o investitie de cand i-a facut ma-sa si le platim doar salarii , caldurica, masinica, sa stea sa f ta buha toata ziua, vorba vine toata ziua la 12 au rupt usa, sau sa te mai trimita la plimbare la zeci de km dupa un dosar cu sina sau niste copii xerox.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 09:33)
Inflatia a crescut din cauza Ormuzului.
Politicile lui Bolojan au avut efect benefic asupra inflatiei.
Fara cumpatarea lui (atat cat a fost posibil), inflatia ar fi fost mai mare).
Recesiunea atat de vehiculata este mica, aproape de zero.
Problema tarii nu este Bolojanul, ci hotia, capuseala si incompetenta din sistem (toate marca PSD). Acolo se irosesc banii.
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 09:38)
Sistemul bugetar este cam asa: cativa oameni buni care stiu sa faca treaba, platiti cu salarii mici ca sunt executantii, baza, pe langa ei, capuse politice habarniste total, dar total, privire de bovina, nu stiu sa raspunda la cea mai banala intrebare, 4-5 administratori, consilieri fara numar etc, pile politice ce cotizeaza obligatoriu lunar din salariul nemeritat la partid, si nu numai la PSD.
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 09:48)
Multe capuse din astea nici nu se prezinta la serviciu, mi-a ramas in minte fraza, "si cand le-am propus alte locuri de munca unde chiar trebuiau sa munceasca, au refuzat".
Dar toti acestia cotizeaza la partid poate sute de milioane anual, sute daca da fiecare doar 200 de lei/luna si acum cred ca e mai mult. De-asta nu se poate face reforma.
Se vand posturile, apoi se mai mulge si "cotizatie" lunara de la sute de mii de capuse.
2.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 11:10)
Exact asta se intampla.
Acesta este sistemul creat si protejat de PSD, pentru faptul ca beneficiaza de el clanurile psdiste si sustinatorii lor din sistem (o parte a justitiei, dar nu numai ea).
2.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 11:14)
Justiția e acaparată de securici. Nu te mai chinui cu sistemul creat că la butoane e Mucifer.
2.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 14:42)
Și asa va fi mereu, atâta timp cât exista coaliție. Sa nu uitam PERIFERIA și zona sudica este de STÂNGA, prin DEFINIȚIE...
2.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 14:53)
Prin MAE, e de speriat.... :))) Ce-a fost MAE pe timpul lui Aurescu, când câștigau adevărate procese la CIJ, și ce a ajuns acum... Se face EVAZIUNE direct din contabilitatea ministerului...:)))) ca să nu mai spunem de CONCURSURILE organizate cu incidente tehnice și nereluate...:)))
2.11. oameni insemnati (răspuns la opinia nr. 2.10)
(mesaj trimis de XXX în data de 20.07.2026, 15:01)
Acum nu e domna aia cu privirea agera pe la minister? Duduia aia care sta cu un ochi la faina si altul la slanina, nu?
2.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.11)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 15:22)
Sa nu exageram, nu se compara cu ține... :))
2.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.11)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 15:24)
Vino la mămicuța... sa te aranjez puțin!!! De obicei, unii ca tine cad singuri în capul lor...DEMONSTRAT!!! :))
2.14. putina istorie, caricaturilor (răspuns la opinia nr. 2.12)
(mesaj trimis de XXX în data de 20.07.2026, 15:30)
Si tu tot asa privesti? Ca slutii? Baietica, in istoria noastra voi ati circulat doar pe scara servitorilor, pentru ca niciun roman nu avea incredere sa-i ofere putere unei pocitanii slutite de Dumnezeu. Cand aparea un slut in frunte era privit ca un blestem abatut asupra neamului. Dar ce sa stii tu? De cand au intrat analfabetii functionali in politica nu se mai respecta traditiile onorabile ale tarii. Ati venit toti chiorii, slutii si taratii sa va faceti si sa ne faceti de rahat zilnic in vazul oamenilor din toata lumea.
2.15. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.14)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 15:38)
Se vede din AVION ca ești un h-AUR-ist ce se culturalizeaza cu XXX... :)))
2.16. nimic! (răspuns la opinia nr. 2.15)
(mesaj trimis de XXX în data de 20.07.2026, 15:39)
ce sa ceri de la sluti?
2.17. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.15)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 15:40)
Da, este unul care-și cauta... În funcție de cum se "culturalizeaza" vrea sa pună în aplicare... :)))
2.18. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.14)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 16:19)
Hauristii barna din ochil vostru n-o vedeti? ca votati pe unul care n-am voie pe aici sa-l compar cu o anumita pasare, si pe piticul de gradina juma de buletin.
PS "chiorul" lup de mare e mai patriot ca voi toti la un loc
2.19. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 2.18)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 20.07.2026, 16:22)
...
2.20. din intelepciunea populara (răspuns la opinia nr. 2.18)
(mesaj trimis de XXX în data de 20.07.2026, 16:27)
In tara orbillor chiorul e imparat. Deci, existenta chiorului in frunte e dovada indubitabila a existentei orbilor printre noi.
2.21. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.20)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 16:50)
cum merge colectarea de fer vechi, penee, telivizoaree?
2.22. mare Ti-e Gradina! (răspuns la opinia nr. 2.21)
(mesaj trimis de XXX în data de 20.07.2026, 16:54)
Te-ai recunoscut printre orbi, nu-i asa? E bine ca acum macar stii din ce categorie faci parte... ti-am mai inlaturat din ceata mentala.
2.23. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.22)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 17:11)
daca te referi la Base, mai uita-te mai bine , ca nu mai este "orb", si-a corectat ochiul.
In plus nu ma marit cu el, nu am nevoie de inselatoria lover boy ca la suveranisti.
2.24. putina atentie nu strica (răspuns la opinia nr. 2.23)
(mesaj trimis de XXX în data de 20.07.2026, 17:13)
base era chiorul, nu orbul, Orbii sunteti voi, ceilalti.
2.25. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.24)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 17:16)
Dupa teoria ta, voi sunteti toti tuciurii la caracter nu la fata.
2.26. stai calm (răspuns la opinia nr. 2.25)
(mesaj trimis de XXX în data de 20.07.2026, 17:17)
esti departe de a intelege teoria mea
2.27. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 2.26)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 20.07.2026, 17:23)
...
2.28. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 2.27)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 20.07.2026, 17:27)
...
2.29. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.28)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 17:35)
„Omul se uită la ceea ce izbește ochii, dar Domnul Se uită la inimă.” (1 Samuel 16:7)
Caracterul inaintea infatisarii , daca "intelepciunea" suveranista zice invers e superficiala. Pe marketing si lover boy.
2.30. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 2.29)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 20.07.2026, 17:42)
...
2.31. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 2.29)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 20.07.2026, 17:46)
...
2.32. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 2.29)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 20.07.2026, 17:54)
...
2.33. lover boy-ul Samuel (răspuns la opinia nr. 2.29)
(mesaj trimis de XXX în data de 20.07.2026, 18:09)
Tine-i de vorba si ia-le portofelul!
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 08:36)
am citit. doua lucruri, "a extins măsurile sociale", aici este mângâiat puțin pe chelie, cu toate ca nu a fost menționată "restrângerea serviciilor sociale" de la începutul anului, iar "pachetele" de distrugere economica nu au avut mențiuni în articol.
in final mai am o întrebare, ce înseamnă "servicii recreative"? pariuri și păcănele?
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 09:34)
Serviciile sociale trebuie sa fie corespondente cu capacitatea de incasare din taxe , de acord? Nu poti sa le tot dai pe datorie.
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 09:53)
de acord. unde sunt taxele din miliardele din fonduri europene. unde sunt taxele din profiturile imense din energie. taxele pentru 16 miliarde de euro ale lui burduja unde sunt? unde sunt taxele din dublarea prețurilor, plus tva. măcar TVA-ul, de restul nu mai vorbim ca ne întindem pina poimâine.
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 09:54)
Papate..
3.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 10:53)
PIB-ul României nu se bazează pe tonetarii ranchiunoși de pe aici. :
3.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 15:26)
TONETA și BOUTIQ-ul de la colt de strada... Sa vezi prin multinațională ce este...:)))
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 09:31)
heirupism economic dictat de prietenii Romgaz, noua putere și gaze și cine știe cine mai are interese.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 09:36)
Nu conteaza recesiunea economică şi criza politică !!!
important ca "salvatorii tarii" Nicusor-Bolojan,
a salvat tara de rusi,
slava ukri
hihihihihhahahhahahaaa
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 10:21)
Tot ce contează e să crape rusoflocii de foame.
Crimele nu generează prosperitate. :
5.2. uita-te la tine (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de XXX în data de 20.07.2026, 14:11)
prostia genereaza cea mai mare saracie
5.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 14:28)
asta e o explicație rezobabilă pentru situația ta personală. :
5.4. fii sincer! (răspuns la opinia nr. 5.3)
(mesaj trimis de XXX în data de 20.07.2026, 14:50)
Nu e asa ca te pricepi mai bine la situatia altora decat la propria situatie? Exact ca toti cei care mor de grija altora, nu?
5.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 15:20)
Când se cearta PROSTII între ei.... :)))
5.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 15:51)
hehehe, securiciul inept.... :
5.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 17:05)
Ai dreptate frate !!
Germania a generat 60 000 000 de victime,
in ultimul Razboi Mondial,
acum iar se inarmeaza,iar
numarul victimelor va fi,mult mai mare.
5.8. ceci censores (răspuns la opinia nr. 5.7)
(mesaj trimis de XXX în data de 20.07.2026, 17:52)
Nu conteaza... important e sa aiba unii putina satisfactie, inante de a ajunga si ei carne de tun. Sa traiasca si ei p [perioada cu impresia ca fac istorie si ca nu sunt chiar asa cum ii stiau cunoscutii de cand erau mici.
6. cum vreti sa mearga?
(mesaj trimis de XXX în data de 20.07.2026, 14:09)
Cum sa mearga jucaria daca imprumuti in mod public miliarde de euro in numele naivilor, ca sa le creasca datoria si dobanzile la acea datorie si apoi daruiesti banii in mod ocult (secretinzand donatiile, ajutoarele si stipendiile) catre sefii tai de pretutindeni si catre alte slugi dubioase de-ale lor?
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 15:01)
Prostalica, vezi ca împrumuturile s-au făcut când guvernul era condus de PSD, cel care a intrat și-n FONDURILE DE REZERVA... :))) Sper ca nu faci CONFUZII între împrumuturi și fondurile PNRR, nu?!! :))))
6.2. e mai SAFE sa taci (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de XXX în data de 20.07.2026, 15:03)
Ratatule, tu as te exprimi cand discuti cu un necunoscut? Cand te abtii putem sa credem ca e ceva de capul tau, cand iti dai in petec ai spulberat orice speranta.
6.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 15:36)
Ești de-o prostie... IMBATABILA!!! :))
6.4. dispari! (răspuns la opinia nr. 6.3)
(mesaj trimis de XXX în data de 20.07.2026, 15:37)
Inca unul care a scos nasul din bestiar sa ne dea lectii.
6.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 15:42)
În ce JARGON vorbești?!! Mergi în galerie, sau pe TikTok... :)))
6.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 15:51)
Deficitul e făcut de Câțu degeaba, pentru nimic, prostește. :
6.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 16:13)
E mai bun deficitul (mai mare ca a lui Catu), de 9% facut de Ciolacu pt pomeni electorale.
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 14:22)
Traiasca incompetentul de Bolojan!
7.1. ca astia ne-au adus aici (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de XXX în data de 20.07.2026, 14:25)
Si tzutzarii lui analfabeti de pretutindeni.
8. fără titlu
(mesaj trimis de esop în data de 20.07.2026, 16:05)
Qwowadis Guduvan
·
Singurul politician care a performat undeva este Bolojan .Toti ceilalti doar vorbareti .Bolojan nu are contracandidat .Daca era lasat pina acum Romania era salvata N.Dan este cum este ,Georgescu e cu calul si vaca la pasune ,Simion nu performeza nicaieri ba este si persona non grata in R.Moldova si Ucraina cit despre case date de pomana nici macar nu mai poate fi vorba iar Grindeanu este cu mult sub scorul PSD care a cazut de tot la 12 procente asa cum ne zice Dragnea .AUR se duce incet ,incet ,sub 30 (vorba lui Basescu ) iar restul nu vor mai apuca sa intre in Parlament .USR si PNL uniti vor depasi 50 de procente dupa redistribuiri fie la Toamna fie in alegerile la termen .Pina atunci sa ne distram la munte si la mare .Apoi vom iesi gramada in strada sa il sprijim pe Bolojan .
8.1. aici se ascundea maladia (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de XXX în data de 20.07.2026, 16:20)
Tu ai baut cu bivolaru, nu? Prostul pana nu e si fudul...
9. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 18:05)
hahaha
rapoartele false si masluite in cifre ca pe vrema lui ceasca, coruptia si devalizarea sistematica a bugetului de catre pnl si usr ne va duce in faliment, acum nu mai este psd la butoane, sunt singuri.
dupa bolojeanus e randul lui ciuca sa bage primaria in gard si incepe deja sa se vada gardul si la primarie.
asta e talentul pnl ardelenesc, mult caltabos de furat.
9.1. fix asa, plus (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de XXX în data de 20.07.2026, 18:08)
presa de doi bani care spriina toate furtisagurile astea nenorocite
10. Ușa din dos...
(mesaj trimis de Lol în data de 20.07.2026, 22:01)
Multa PROSTIE este pe cocioc, dar ce PROSTIE e prin SISTEM, nu în orice fel de instituții. De CRIMA ORGANIZATA, râdem de ne TAVALIM. Au ajuns ERORILE UMANE sa se converseze pe toate site-urile, cu ultimii oameni, în loc să-și facă treaba. Ei sunt genul care negociază cu COCALARII!!! La ce NIVEL ați ajuns?!! Va fură de pe strada cu totul... aveți nevoie de PROTECȚIE ȘI PAZA!!!! LUAȚI NOTIȚE.... pentru asta, trebuie să înțelegeți, ce să notați!!! SLUGI ați fost, SLUGI veți rămâne!!! :)))
10.1. REJECT (răspuns la opinia nr. 10)
(mesaj trimis de FLIT în data de 20.07.2026, 22:06)
Ei/ele stau și privesc peisajul.... :)))
10.2. Parcare (răspuns la opinia nr. 10)
(mesaj trimis de Traseu în data de 20.07.2026, 22:45)
LANȚUL TROFIC, CIRCUITE SI DIRECȚII....:)) Dacă le dam niște MINORI și niște ȚIGANI, cred ca nu fac nimic. Pe mana lor se afla EVIDENTA POPULAȚIEI. Ei se conversează între ei, și cu COCALARII... pe rețele de socializare și pe site-uri, în funcție de cum fac infracțiuni cibernetice... :))
11. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.07.2026, 23:48)
Într-o țară protectia socială nu înseamnă pomană sunt măsurile sociale pentru protejarea cetățenilor , guvernul indiferent de culoarea politică trebuie să guverneze pentru cetățenii nu pentru beneficiile lor.Inflatia a luat din puterea de cumpărare de la fiecare pe lîngă taxe și impozite mărite.Guvernul Bolojan a luat de la cei mai săraci prin neindesare pensii si salarii plus scumpirile la alimente.Asta nu înseamnă reforme e sărăcirea cetățenilor.Reforma trebuia începută cu tăierea privilegiilor la ei dar nu vor si asta se vede din noua lege a salarizării care le mărește salariile tot lor iar la ceilalți le scad.