AUTORITĂŢILE: Oraşele noastre, departe de a fi smart

Oraşele din ţara noastră nu se ridică încă la statutul de oraşe smart, a reieşit în urma dezbaterilor pe care autorităţile din domeniu le-au purtat ieri în cadrul expo-conferinţei anuale Smart Cities of Romania - "Comunităţi inteligente sustenabile. Provocări actuale şi de perspectivă".

Manuela Catrina, secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), consideră că nu toate oraşele sunt gata să fie oraşe smart, iar pentru a asista la o transformare digitală avem nevoie de patru lucruri: oameni, proceduri, politici şi platforme.

Domnia sa a declarat, potrivit Agerpres: "Avem nevoie de o strategie naţională pentru smart city pentru că instrumentele digitale sunt unele dintre soluţiile pe care le avem la îndemână pentru a moderniza România, oraşele noastre şi locul în care trăim. Pentru a asista la o trans-formare digitală, avem nevoie de patru lucruri: oameni, proceduri, politici şi platforme. Din păcate, noi, de foarte multe ori, începem cu platformele, eventual încercăm să adunăm nişte oameni şi punem mai la sfârşit procedurile şi politicile. În aşa fel, lucrurile nu pot să funcţioneze. E un proces dificil, mai ales că tehnologiile noi reprezintă o transfomare continuă. Dacă într-o comunitate în care alte lucruri ard, uneori chiar la propriu, e greu să te reîntorci de fiecare dată, să te apuci să modernizezi şi transformi. Cu siguranţă, anumite lucruri trebuie standardizate, dar este un standard care evoluează. O să spun ceva care nu e neapărat plăcut: nu toate oraşele sunt gata să fie oraşe smart. Există standarde internaţionale care măsoară de la numărul de şomeri la suta de locuitori, la numărul de locuitori care au studii superioare. Avem o mare varietate de lucruri, deci trebuie să ne uităm la toate aspectele, nu doar la conectivitate".

Potrivit oficialului, un oraş inteligent este un oraş care trebuie să aibă lideri cu viziune, dar şi locuitori inteligenţi.

"Strategia Naţională de Smart City nu e încă gata, dar am descoperit că are atât de multe componente... Sunt sisteme care deja există şi atunci trebuie să lucrezi cu ele, să te gândeşti cum să faci, astfel încât să nu mai laşi tu o grea moştenire. Mai avem scurtăturile, de genul unei aplicaţii veche, pe care să o punem pe mobil. Cred cu tărie că un oraş inteligent este un oraş care are lideri cu viziune şi lideri inteligenţi, dar şi cetăţeni inteligenţi. Toţi am văzut multe strategii. Strategia pentru smart city va avea puterea pe care o dăm noi, găsind în ea resursele să modernizăm comunităţile. Strategia trece prin Guvern în colaborare cu colegi şi celelalte instituţii, la fel ca şi strategia pentru 5G. Trebuie să fim de acord cu ceea ce scrie acolo, ca să se aplice ceea ce există acolo. Pe noi, ca minister, ne interesează foarte mult zona de securitate cibernetică, de rezilienţă, de interoperabilitate, de protecţie a datelor. Sunt convinsă că pe alţi colegi din alte domenii îi interesează alte lucruri în această strategie", a afirmat secretarul de stat din MCSI.

• Alexandru Petrovici, AOR: "Noi nu avem în România oraşe inteligente pe deplin"

Alexandru Petrovici, director executiv al Asociaţiei Oraşelor din România (AOR), consideră că în ţara noastră putem vorbi despre oraşe inteligente emergente, nu despre oraşe inteligente pe deplin.

Domnia sa a declarat, citat de Agerpres: "Din punctul meu de vedere, noi nu avem în România oraşe inteligente pe deplin şi explic şi de ce. Putem vorbi de oraşe inteligente emergente pentru că folosim tehnologii emergente, dar nu discutăm despre oraşe inteligente aşa cum sunt ele definite de clasamentele internaţionale. Ca să discutăm despre un oraş inteligent, trebuie să discutăm despre coeziune socială în primul rând. Trebuie să discutăm despre infrastructură, despre relaţia cu mediul înconjurător, de tot ceea ce presupune tehnologii emergente, dar nu în ultimul rând trebuie să discutăm şi despre transport. Dacă avem oraşe satelit faţă de municipiile mari se încearcă acum dezvoltarea ariilor metropolitane pe Bucureşti, pe Timişoara. Cheia dezvoltării oraşelor inteligente este să fie implicate în astfel de activităţi. Oraşele mici se pot dezvolta inteligent şi aparent e mai simplu să facă acest lucru, dar depinde foarte mult de viziunea liderului".

• Constantin Mitache, AMR: "România este o ţară a strategiilor şi studiilor de fezabilitate, dar fără o lege a zonelor metropolitane"

România este o ţară a strategiilor şi studiilor de fezabilitate, dar nu are o lege a zonelor metropolitane dacă vorbim despre dezvoltare Smart City, a precizat Constantin Mitache, director general Asociaţia Municipiilor din România (AMR).

Domnia sa a afirmat, potrivit Agerpres: "Toată lumea vrea să trateze smart city-ul ca pe un adult, dar el este încă un copil. Să nu uităm că România este o ţară a strategiilor şi a studiilor de fezabilitate. Cineva spunea că dacă am însuma toate SF-urile (n.r. Studiile de Fezabilitate) care sunt făcute în acest moment la toate autorităţile locale şi centrale ne-ar trebui bugetul Statelor Unite. Sigur, asta nu trebuie să ne dezamăgească şi să ne pună în situaţia de a nu face paşii pe care îi avem de făcut. Venind aici, mă uitam pe o statistică privind unii dintre indicatorii pe care România nu îi îndeplineşte în acest moment, în materie de educaţie. Avem a treia cea mai mare rată a abandonului şcolar din Uniune. Sunt pregătite autorităţile locale să implementeze conceptul de smart city? Aş putea spune, în numele celor 109 municipii din România, care sunt membre ale Asociaţiei Municipiilor din România, şi în care locuiesc 10,5 milioane de locuitori, că parţial da. Sunt municipii pe care cu toţii le cunoaştem care au luat startul: Alba Iulia, Cluj, Iaşi, Oradea, Arad, Constanţa. România nu are o lege a zonelor metropolitane şi invit toate companiile private şi publice să interacţionaţi cu structurile asociative, pentru că nimeni nu este deţinătorul adevărului despre cum trebuie făcute lucrurile. Nu trebuie să reinventăm ceea ce există deja".

Reprezentantul AMR a precizat, totodată, că există diferenţe foarte mari în felul în care au evoluat autorităţile locale, din cauza lipsei de standarde pentru smart city.

Constantin Mitache a mai precizat: "Autorităţile locale nu au avut standarde, în ultimii 30 de ani. Neexistând standarde, avem diferenţe foarte mari în felul în care au evoluat. Autorităţile locale au achiziţionat software, hardware, dar nu sunt compatibile. Este o problemă doar cu autorităţile locale? Nu. Este o problemă şi cu autorităţile centrale. Ne aflăm în situaţia în care foarte multe autorităţi locale care au făcut investiţii în infrastructura IT s-au dotat, au început să elibereze documente în format electronic... Ce ne facem dacă primăria din Iaşi eliberează certificatul de urbanism în format electronic, iar cetăţeanul se duce cu documentul la autoritatea de mediu şi acolo i se spune să aducă printuri? Ce spune acest lucru? Că nu avem interoperabilitate".

Acesta a adăugat că România nu este pregătită "pe etaje de administraţie" pentru a pune în aplicare ceea ce se scrie în Strategia pentru Smart City.

"În acest moment, nu suntem pregătiţi pe etaje de administraţie de a gestiona ceea ce îşi doreşte să facă Strategia pentru Smart City. Există această tentaţie să ne concentrăm pe serviciile publice care se livrează populaţiei, pe iluminatul public, pe trans-portul public. Eu cred că trebuie recentrat şi trebuie să vedem ce oferim cetăţeanului, cum să-l aducem pe cetăţean să-l facem partener în demersul nostru de implementare a tehnologiilor smart city. Culmea funcţionării normale ar fi ca bazele de date ale Ministerului Finanţelor să fie aceleaşi cu bazele de date ale Ministerului Muncii", a menţionat directorul general al AMR.

Evenimentul a avut ca obiectiv promovarea de concepte şi tehnologii, dar mai ales schimbul de informaţii şi cunoştinţe, acumulate în cele mai recente proiecte.