Aventura spaţială a Coreei de Sud: bază selenară până în 2045

Coreea de Sud intră în liga greilor în explorarea spaţială, anunţând un obiectiv îndrăzneţ: construirea unei baze lunare până în anul 2045, exact la centenarul eliberării ţării de sub dominaţia colonială japoneză. Planurile ambiţioase, prezentate recent în cotidianul The Korea Times, marchează un pas important pentru Administraţia Aerospaţială Coreeană (KASA), înfiinţată abia anul trecut.

• Planuri pe termen lung: din orbita joasă a Pământului până pe Lună şi Marte

Foaia de parcurs strategică a KASA include cinci direcţii majore: Explorarea orbitei joase a Terrei; Experimente în microgravitaţie; Misiuni lunare autonome; Explorarea ştiinţifică a Soarelui şi spaţiului profund; Dezvoltarea tehnologiilor pentru exploatarea resurselor spaţiale; În centrul acestor planuri se află Luna, privită nu doar ca ţintă ştiinţifică, ci ca potenţial avanpost economic şi tehnologic.

• Danuri - primul pas

În august 2022, Coreea de Sud a lansat prima sa sondă lunară, Danuri (prescurtare de la „Luna” şi „bucurie” în limba coreeană), cu ajutorul unei rachete Falcon 9 furnizate de SpaceX. După o călătorie de patru luni, Danuri a intrat pe orbita selenară şi a început să transmită imagini şi date care au ajutat deja la cartografierea zonelor de interes pentru misiunile viitoare. Succesul acestei misiuni a reprezentat un semnal clar că Seulul este pregătit să joace un rol activ în explorarea spaţială internaţională.

• Următoarea etapă: un modul de aselenizare în 2032

Până în 2032, Coreea de Sud îşi propune să trimită pe Lună un modul de aselenizare robotizat, capabil să opereze autonom şi să testeze tehnologii de bază pentru explorare şi exploatare. În paralel, Institutul Coreean pentru Geoştiinţe şi Resurse Minerale a început deja testarea roverelor lunare într-un mediu simulat - o mină abandonată din Coreea. Experimentele urmăresc dezvoltarea unor sisteme de mobilitate şi senzori pentru teren selenar, dar şi tehnologii care vor permite extragerea resurselor precum oxigenul sau metalele rare din solul lunar.

• Bază selenară până în 2045

Cel mai ambiţios obiectiv este, însă, construirea unei baze lunare funcţionale până în 2045. KASA doreşte să dezvolte, până în 2040, un modul de aselenizare avansat, capabil să transporte echipamente şi materiale necesare pentru construcţia infrastructurii lunare.

Această bază nu este concepută doar ca avanpost ştiinţific, ci şi ca hub economic - un loc unde pot fi testate tehnologii de supravieţuire, robotizare, agricultură extraterestră sau chiar fabricare de componente în regim selenar, folosind resurse locale.

• Un context internaţional competitiv

Ambiţiile sud-coreene nu apar în vid. SUA, China, Rusia şi India sunt toate angajate într-o nouă cursă spaţială cu destinaţia Lună. NASA lucrează, prin programul Artemis, la construirea unei baze permanente la polul sudic lunar până în 2030. China şi Rusia colaborează pentru un proiect similar, International Lunar Research Station, programat pentru anii 2030-2035. India, după succesul misiunii Chandrayaan-3, a anunţat că îşi doreşte o bază lunară proprie până în 2047. În acest context, Coreea de Sud îşi asumă un rol de lider emergent, mizând pe inovaţie, miniaturizare, cooperare internaţională şi o strategie pe termen lung, bine articulată.

• Visul Marte: următoarea frontieră

Dacă Luna este doar începutul, Marte este miza finală. KASA speră să realizeze o primă asolizare pe Marte până în 2045, o ţintă extrem de ambiţioasă, care implică dezvoltarea de propulsie interplanetară, protecţie împotriva radiaţiilor cosmice, sisteme de navigaţie autonome şi soluţii pentru supravieţuirea în condiţii marţiene. Deşi pare îndrăzneţ, planul nu este imposibil, mai ales având în vedere colaborările strategice ale Seulului cu Statele Unite, Japonia şi Uniunea Europeană în domeniul spaţial.

• Un nou pol spaţial în Asia

Într-o eră în care explorarea spaţiului devine tot mai mult o demonstraţie de suveranitate tehnologică, Coreea de Sud îşi marchează poziţia. Fie că este vorba despre un rover într-o mină părăsită sau despre o bază selenară complet funcţională, mesajul este clar: Luna şi Marte nu mai sunt visuri, ci proiecte concrete. Dacă acest ritm este menţinut, Seulul ar putea deveni, în următoarele două decenii, un jucător major în noul echilibru spaţial global.