Platforma cu toate proiectele PNRR arată CNAIR pe primul loc în topul beneficiarilor

Plarforma cu toate proiectele PNRR, lansată de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, arată Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pe primul loc în topul beneficiarilor, raportat la plăţi, cu o valoare de 1.719,20 milioane euro, informează news.ro.

CNAIR este urmată de CFR cu 1,1 miliarde de euro şi la mare distanţă de MIPE, Sectorul 4 al Capitalei şi Ministerul Finanţelor. ”Cifrele validate confirmă efortul uriaş - CNAIR este motorul investiţiilor din PNRR”, a declarat directorul general al CNAIR, Cristian Pistol.

Plarforma cu toate proiectele PNRR, lansată de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, arată că România are o alocare de 21.410,53 mil euro din care s-au făcut plăti, pentru proiectele active şi restrase, în valoare de 8.944,27 mil euro.

10.722,21 mil euro este suma încasată de la Uniunea Europeană şi s-au făcut plăţi către 4.946 de beneficiari, dintre cei peste 13.000 care au încheiat contracte.

Potrivit statisticii prezentate pe platformă, CNAIR se află pe primul loc în topul beneficiarilor, raportat la plăţi, cu o valoare de 1.719,20 milioane euro. CNAIR este urmată de CFR cu 1,1 miliarde de euro şi la mare distanţă de MIPE, Sectorul 4 al Capitalei şi Ministerul Finanţelor.

”Cifrele validate confirmă efortul uriaş - CNAIR este motorul investiţiilor din PNRR! Transparenţa este esenţială, iar noul dashboard lansat de MIPE arată, negru pe alb, realitatea din teren. Dar dincolo de grafice şi procente, aceste cifre spun povestea unei mobilizări exemplare şi a unei echipe consolidate care stă în spatele rezultatelor. Sunt mândru să spun că echipa CNAIR, alături de constructori serioşi, a demonstrat că se poate”, a transmis, vineri, direcrorul general al CNAIR, Cristian Pistol.

”Autostrada Moldovei (A7) prinde contur pe zi ce trece, iar secţiunea finanţată din PNRR pe A1 avansează susţinut. Suntem instituţia care "trage" greul în absorbţia fondurilor europene şi o facem cu profesionalism. În spatele fiecărui jalon atins şi a fiecărui kilometru de asfalt turnat stau mii de ore de muncă, decizii rapide şi o echipă hotărâtă să lase ceva în urmă. Nu a fost uşor, dar rezultatele se văd”, a mai transmis Pistol.

De asemenea, platforma prezintă un top al judeţelor care au atras fonduri prin PNRR. După Capitală, în top se află jjdeţele Cluj, Timiş, Iaşi, Constanţa, Mureş, Bihor, Suceava şi Galaţi.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Dragoş Pîslaru, a anunţat, joi, că Guvernul a adoptat o Hotărâre care transpune în legislaţia naţională decizia care aprobă PNRR-ul revizuit. El a precizat că a fost lansată o platformă unde sunt detalii despre toate proiectele PNRR şi stadiul lor de implementare.

”Lansez public astăzi o platformă pe care atât a nivelul guvernamental o aşteptam, cât şi ceva ce este cerut de întreaga societate. Şi discutăm de tabloul de bord PNRR pe care îl găsiţi deja pe pagina Ministerului Fondurilor, Investiţiile şi Proiectele Europene. (...) Discutăm astăzi de o premieră clară în administraţia românească şi, atenţie, lucrul acesta vine din partea Comisiei Europeane chiar, o bună practică la nivel european. Deci, dintr-un PNRR blocat, ajungem să avem într-adevăr o bună practică în ceea înseamnă prezentarea, transparenţa şi gestiunea PNRR”, a afirmat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Pîslaru a precizat că este vorba de peste 21.000 de proiecte care pot fi vizualizate detaliat în acea platformă.

”Observăm noua alocare de 21,4 miliarde de euro şi vedem unde suntem astăzi. Suntem aproape la 9 miliarde de cheltuieli, până la sfârşitul anului cred că vom ajunge undeva spre 10, deci cam la jumătate din PNRR, deja plătit pentru proiectele care sunt în derulare, încasările de 10,7 şi ce este foarte important este că introducem o hartă. Şi pe harta aceasta vedem de fapt despre câte proiecte discutăm, peste 21.000 de proiecte, 21.262 de proiecte cu o valoare de proiecte care le putem vizualiza”, a mai afirmat Dragoş Pîslaru.

El a explicat că, dacă cineva caută, de exemplu, şcoală în respectiva platformă atunci apar toate cele peste 3.300 de proiecte. De asemenea, tot acolo poate fi consultată şi lista tuturor proiectelor cu progresul tehnic şi progresul financiar.