AVOCATUL GHEORGHE PIPEREA:"Performanţa, inclusiv sub raportul «bancabilităţii», depinde de capitalizare"

Bănci-Asigurări / 13 iulie

"Performanţa, inclusiv sub raportul «bancabilităţii», depinde de capitalizare"

Necesitatea capitalizării companiilor din România - tema principală a conferinţei "Capitalizare pentru performanţă"

Actualizare Dumitru Nancu, director general FNGCIMM: "85% din finanţările acordate pe IMM Invest au mers pe capital de lucru"

Finanţările acordate prin programul IMM Invest au fost folosite de companii, în majoritate, pentru capitalul de lucru şi mai puţin pentru investiţii, a afirmat Dumitru Nancu, director general al FNGCIMM, care a prezentat situaţia privind impactul programului asupra economiei naţionale şi impactul asupra bugetului de stat.

"Din cele 60.000 garanţii, 85% au mers în finanţarea capitalului de lucru şi doar 15% au mers in investiţii. FNGCIMM a aprobat 60.000 garanţii, valoarea infuzată de sistemul financiar-bancar fiind 40 miliarde lei, adică 5% din PIB, iar garanţiile acordate de noi fiind de 33 miliarde lei, ceea ce înseamnă salvarea a peste un milion de locuri de muncă. Când am luat în 2020 decizia implementării acestui program, am observat că 34% din IMM-uri aveau capital negativ sau erau în dificultate. (...) Prin programul IMM Invest am reuşit să închidem cu unu din patru IMM-uri bancabile, faţă de unu la şapte înainte de derularea programului. Astfel, pe lângă faptul că a avut efect multiplicator cash în economie de 1 la 22, IMM Invest a fost şi un program de bancabilizare a companiilor din ţara noastră", a spus Dumitru Nancu.

Din analiza prezentată de directorul general FNGCIMM, impactul fiscal ne arată că garanţiile acordate în ultimele şase luni ale anului 2020 prin programul IMM Invest au fost acoperite de taxele şi impozitele plătite de companiile finanţate. Astfel, s-au întors la bugetul de stat 12 miliarde lei cu titlu de impozite şi taxe plătite de cele 25.000 IMM-uri ce au primit finanţare, sumă din care 7,7 miliarde lei reprezintă contribuţii pe muncă, 3,6 miliarde lei TVA plătit de firme şi 1,6 miliarde lei impozit pe profit.

Dumitru Nancu a amintit că programul va continua într-o nouă formulă, pe un nou cadru european.

"Guvernul a aprobat prin OUG 99/2022 programul IMM Invest Plus şi a notificat Comisia Europeană pe noul cadru temporar legat de agresiunea Rusiei contra Ucrainei. De la 1 august vom deschide platforma pe toate cele şase componente: IMM Invest România, Agro IMM Invest, IMM Prod, Garant Construct, Innovation, Rural Invest", a concluzionat directorul general al FNGCIMM.

(G.M.)

---

Actualizare Dan PAUL, preşedintele Consiliul Director al Asociaţiei Brokerilor: "Lipsa de încredere ne face să nu avem intermediere financiară"

Lipsa de încredere este principalul motiv pentru care avem o intermediere financiară slabă şi investiţii reduse la Bursa de Valori Bucureşti, a declarat Dan Paul, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Brokerilor.

Acesta a declarat: "Educaţia financiară trebuie făcută în şcoli. Tot vorbim de educaţie financiară şi desigur că nu sunt împotriva, dar cred că ea trebuie făcută în şcoli. În liceu şi facultate şi desigur alte instituţii private. Tot vorbim de lipsa de cultură financiară, dăm lipsa de cultură financiară motivând astfel gradul redus de intermediere financiară sau de investiţii la bursă. În primul rând jignim poporul român, spunem că este needucat, iar în al doilea rând cred că aşa este în toată lumea, nu ştiu cum măsurăm gradul de educaţie financiară. Eu sunt sigur că bursa se sprijină pe 3 piloni: primul înseamnă banii, iar astăzi vorbim despre capitalizarea redusă a firmelor româneşti, al doilea pilon înseamnă informaţia, pentru că o societate listată la bursă trebuie să facă raportări financiare, nefinanciare, iar în funcţie de informaţiile pe care le avem investitorii în cunoştinţă de cauză investesc sau dezinvestesc, iar cel mai important pilon, ultimul, este încrederea. România suferă la capitalizare, informaţiile sunt aşa cum sunt. Dar cred că pilonul de bază de la care bursa de valori şi piaţa românească suferă în general este încrederea. De aici mai departe vorbim despre un administrator de la un fond de pilon II de pensii care a avut o fraudă pe care autoritatea care supraveghează piaţa nu a văzut-o, am avut un faliment în asigurări, City Insurance, o gaură estimată la jumătate de milliard de euro pe care ASF-ul nu a văzut-o, sau a acceptat un extras de cont bancar fals... Deci lipsa de încredere ne face să nu avem intermediere financiară aşa cum ne-am dori".

M.G.

---

Actualizare Gheorghe Piperea: "Optimizarea fiscală este la doi paşi distanţă de evaziunea fiscală, fiind foarte greu să defineşti graniţa dintre ele"

Optimizarea fiscală efectuată de multe companii multinaţionale şi nu numai reprezintă un risc ridicat de a se transforma în evaziune fiscală, susţine avocatul Gheorghe Piperea, profesor în cadrul Departamentului de drept privat al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti.

"Optimizarea fiscalâ este la doi paşi distanţă de evaziunea fiscală, fiind foarte greu să defineşti graniţa dintre ele. Dacă aş fi decident politic, m-aş gândi să pun un asterisc la optimizarea fiscală, pentru că există un grad de risc şi nu este o chestiune simplă. Apoi mai este o problemă: dosarele preţurilor de transfer sunt foarte uşor acceptate pentru companiile multinaţionale şi greu acceptate pentru companiile româneşti", afirmă Gheorghe Piperea.

Domnia sa a precizat că un indicator foarte important al modului în care statul român treatează concurenţa loială şi egalitatea de şanse este controlul fiscal.

"Dacă ai control fiscal extrem de dur şi foarte insistent pentru o zonă de 700.000 companii care depun situaţii financiare, dar care sunt supuse controlului, iar pe de alta parte, pentru cei care nu depun situaţii financiare, nu ai control, nu există concurenţă şi nu se respectă articolul 135 din Constituţie. Controlul trebuie făcut pe baza unui algoritm de valorificare a componentei de risc, dar acest algoritm trebuie făcut pe baze corecte. Sunt 401.000 societăţi care nu depun situaţii financiare", a spus Gheorghe Piperea.

G.M.

---

Actualizare Radu HANGA, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti: "Stabilitate financiară înseamnă capital plus disciplină financiară"

Stabilitate financiară înseamnă capital plus disciplină financiară, a declarat Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Acesta a afirmat: "I-aş spune educaţie. Când vorbim despre disciplină în zona capitalului vorbim despre cum gestionăm capitalurile în afaceri. (...) Bursa de Valori Bucureşti se duce către zona companiilor mai mari, mai vizibile. Companiile au un ciclu de viaţă, cresc, la iniţiativa unui antreprenor, care intră în afaceri şi vrea să construiască ceva. Companiile care cresc au nevoie de capital, de vizibilitate. (...) Ne bucurăm să vedem că în ultimii 4 ani am avut peste 5 miliarde de euro în finanţări prin piaţa de capital, că statul român utilizează platforma bursei pentru a-şi finanţa necesarul, apelând la capitalul disponibil local. În ultimii 7-8 ani vedem că depozitele la bănci au crescut cu o rată ridicată, există 280 de miliarde de lei în depozite ale populaţiei, deci vedem că capitalul există, că există companii care au nevoie de el, toată tema este cum facem legătura dintre aceste elemente".

Răspunzând la o întrebare a avocatului Gheorghe Piperea ce a pornit de la frauda de la BRD Pensii şi riscurile asociate investiţiei pensiei private la BVB, Hanga a declarat că este adevărat că tot ce este în portofoliul fondurilor de pensii private este volatil, însă pe de altă parte dacă vrem ca economia să funcţioneze şi ca economiile româneşti să fie finanţate trebuie acceptat faptul că accesul la capital este un risc pentru cei care investesc.

M.G.

---

Actualizare Sia-Nicoleta Jiru, Director, Direcţia Generală Coordonare Control Fiscal din cadrul ANAF: "Reforma digitală a ANAF şi noile proceduri vor duce la minimizarea interacţiunii fizice cu cei supuşi controlului fiscal"

ANAF doreşte să colaboreze cu mediul de afaceri privat, să devină partener al acestuia şi să nu mai fie privit de antreprenori drept principalul inamic, a spus Sia-Nicoleta Jiru, Director, Direcţia Generală Coordonare Control Fiscal din cadrul ANAF.

"În viitor, după ce sistemul de analiză de risc va fi implementat integrat şi va permite stabilirea unoir riscuri care ne vor fi transmise, vom ajunge în control doar la acei contribuabili ce reprezintă risc fiscal ridicat şi real faţă de ANAF. Ştim că au existat cazuri când inspectorii ANAF au bătut degeaba la uşa unor companii, dar încercăm să ajungem doar la cei cu riscuri reale şi să ajungem ca majoritatea verificărilor să le putem face mai mult din birou, iar interacţiunea fizică să fie minimizată cu cei supuşi controlului. Când vom avea date despre contabilitate, despre facturi, despre transporturi, vom ajunge la companii foarte rar şi numai pentru onstatarea fizică a unor situaţii. În perioada următoare ne vom întâlni cu mediul de afaceri pentru a ne consulta pe procedurile de efectuare a controlului fiscal", susţine Sia-Nicoleta Jiru.

G.M.

---

Actualizare Daniela Teodoru, Director General, Direcţia Generală Coordonare Control Fiscal din cadrul ANAF: "După reformarea digitală a ANAF, vor fi controlaţi doar contribuabilii ce reprezintă un risc ridicat, real"

ANAF se află în plină reformă de digitalizare şi de schimbare a mentalităţii în activitatea de control fiscal, reformă ce include modificarea drastică a procedurilor, modului de abordare şi mentalităţii privind controlul, susţine Daniela Teodoru, Director General, Direcţia Generală Coordonare Control Fiscal din cadrul ANAF.

"În prima etapă lucrăm la analiza şi pregătirea modificărilor legislative, după care venim cu elaborarea procedurilor şi apoi de programe informatice. Totul va fi informatizat. În prezent o inspecţie fiscală poate să dureze 3 luni, 6 luni sau mai mult. Perioada de control va fi redusă semnificativ, după reformarea instituţiei. Una e să mergi punctual, o zi sau două, maximum o săptămână în control şi alta e să stai la contribuabil aproape un an. Totul se va simplifica, se va digitaliza. Vom ajunge ca în planul de control să intre doar contribuabilii care reprezintă un risc ridicat, real şi atunci la baza analizei de risc vor sta anumite criterii de risc. (...) Pe viitor analiza va fi mai performantă, pentru a avea un risc mai ridicat, un risc real. Atunci vom avea mai multe programe informatice, interconectate între ele, protocoale de schimb de informaţii, pentru a ajunge la o analiză de risc pertinentă", a spus Daniela Teodoru.

Ea a precizat că ANAF se confruntă cu lipsă acută de personal, având doar 2300 de angajaţi în toată ţara, din care o parte vor ieşi la pensie în următorii doi-trei ani.

G.M.

---

Actualizare Florin DRAGU - Şef serviciu, Direcţia Stabilitate Financiară, Banca Naţională a României: "42,7% din companiile care au depus bilanţul anual pe 2021 la Ministerul Finanţelor au zero salariaţi"

42,7% din companiile care au depus bilanţul anual pe 2021 la Ministerul Finanţelor au zero salariaţi, a mai declarat Florin Dragu, şef serviciu Direcţia Stabilitate Financiară, Banca Naţională a României (BNR), care a făcut o prezentare despre sănătatea economiei în ansamblu.

Acesta a afirmat: "Circa 47% din restanţele faţă de furnizori, 80% din restanţele faţă de buget sau 69% din restanţele faţă de (bănci) sunt generate de către aceste companii subcapitalizate, iar problemele lor se pot translata mai departe şi către ceilalţi actori din economie care poate în momentul respectiv nu înregistrează probleme, dar ca urmare a deficienţelor înregistrate de către aceste firme ar putea fi afectate la rândul lor. Efectele (pozitive) asupra creşterii economice ar putea fi cu 3-4% din PIB în următorii ani. (...) Polarizarea rămâne ridicată. (...) Aici ne uităm la mai trei categorii principale de firme, din punctul de vedere al riscurilor: 31% dintre firme sunt companii cu capitaluri negative, 21% sunt companii care raportează cifră de afacere egală cu zero, sau companii care au număr de salariaţi egal cu zero, 42,7% din companiile care au depus bilanţul la 2021".

Companiile care cumulează toate acestei trei chestiuni reprezintă 11% din totalul de firme din România, companii care nu au niciun fel de activitate, a mai spus Florin Dragu. Acesta a adăugat că dezvoltarea unei strategii de recapitalizare este pe agenda Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială din 2017.

"S-a emis o recomandare adresată guvernului pentru implementarea de măsuri pentru diminuarea acestei vulnerabilităţi. Ministerul Finanţelor a întocmit un proiect legislativ care acum se află în dezbaterea parlamentară", a precizat Dragu.

M.G.

---

Actualizare Mihai Daraban: "Diplomaţia economică nu se află pe lista de priorităţi a statului"

Diplomaţia economică nu este prioritizată de autorităţile centrale, ceea ce a stârnit nemulţumirea lui Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

"Ne-am oferit să preluăm aceste pârghii, dar nu se doreşte, iar diplomaţie economică nu există. Autorităţile au trimis silvicultori ca agenţi economici la Doha. Nu ţinem cont de zonă, de specific, de pregătirea individului pe care îl trimitem", a afirmat Mihai Daraban.

Preşedintele CCIR a arătat nu suntem în stare, nici la nivelul Iniţiativei celor Trei Mări să luăm măsurile necesare pentru dezvoltarea economică a regiunii.

"La Iniţiativa celor Trei Mări am încercat să adun volumul de trafic portuarf al celor 12 state membre. Am văzut că opt porturi din cele 12 state membre nu fac împreună nici jumătate din Portul Rotterdam. Acum e situaţia cu Ucraina, în care 5-6 porturi din ţara vecină şi-au aruncat traficul în portul Constanţa. Situaţia este asemănătoare unui lift de patru persoane în care vor să urce opt sau zece oameni", a spus Mihai Daraban.

G.M.

---

Actualizare Florin DRAGU - Şef serviciu, Direcţia Stabilitate Financiară, Banca Naţională a României: "1% din firmele subcapitalizate generează 67% din necesarul de recapitalizare de 137 de miliarde de lei"

Doar 1% firmele subcapitalizate generează 67% din necesarul de recapitalizare de 137 de miliarde de lei, a declarat Florin Dragu, şef serviciu Direcţia Stabilitate Financiară, Banca Naţională a României (BNR).

Acesta a afirmat: "În ultimii 28 de ani, numărul de firme din România s-a dublat. Dacă în 1994 porneam de la 296.000 de companii, la finalul anului 2021 circa 746.000 de firme au depus bilanţul la Ministerul Finanţelor. (...) Există vulnerabilităţi, în special provenind din numărul ridicat de companii care au capitaluri negative - acestea reprezentau 30,7% din firmele active, respectiv 229.700 de companii, un număr care s-a menţinut indiferent de faza ciclului economic. (...) Dacă ne uităm la structura pe sectoare de activitate a companiilor putem vedea că avem o migrare de la numărul firmelor care activau în comerţ, circa 67% în 1994, către companii din servicii, acestea devenind dominante la finalul anului 2021 - 45% din firme. Cu toate acestea, dezvoltarea inovativă şi bazată pe cunoaştele, acele domenii care aduc valoare adăugată ridicată, s-a dezvoltat relativ modest: ponderea companiilor care sunt implicate în industrii high-tech s-a menţinut undeva la 7% în toată această perioadă".

Acesta a punctat dezvoltarea sectorului de IT, care iese în evidenţă în ceea ce priveşte companiile din servicii high-tech. Însă în comparaţie cu Europa, România râmâne în partea de jos a clasamentului, ponderea forţei de muncă angajată în zone de high-tech fiind foarte scăzută, pe ultimul loc în Europa.

"Durata medie de viaţă a unei firme este de circa 8 ani de zile. (...) 46.000 de companii au avut o durată de viaţă de 28 de ani", a spus Dragu.

Potrivit acestuia, economia este formată din firme tot mai mici şi se observă că sunt rare cazurile în care o companie migrează către dimensiuni mai mari, deobicei se migrează în sens invers. Dragu a punctat că mare parte rămân din companii rămân în aceeaşi plajă ca dimensiune pe durata de viaţă.

"Cea mai importantă vulnerabilitate structurală este numărul firmelor subcapitalizate, necesarul de recapitalizare fiind de aproximativ 137 miliarde de lei la final de 2021. Tendinţa de îmbunătăţire care a debutat în ultimii ani s-a menţinut şi în 2021, acest necesar a scăzut cu aproximativ 7%. (...) 1% din firmele subcapitalizate generează 67% din acest necesar de recapitalizare de 137 de miliarde de lei. (...) Procesul de recapitalizare a firmelor care se situează sub pragurile legale ar putea genera efecte pozitive asupra creşterii economice şi disciplinei la plată din economie", a punctat Florin Dragu.

M.G.

---

Actualizare Mihai Daraban: "Nu văd companiile din România depăşind o cifră de afaceri totală de 350 miliarde euro în următorii cinci ani"

Nu există o situaţie clară a companiilor din ţara noastră la nicio instituţie a statului, dar din datele colectate de Camera de Comerţ şi Industrie a României reiese că avem foarte multe microîntreprinderi, care au în total o cifră de afaceri redusă şi multe IMM-uri, din care o parte însemnată nici nu a depus bilanţul contabil.

"Am făcut apel ca înainte de orice măsură de fiscalitate, statul să se orienteze pe mult trâmbiţata colectare şi am încercat să-l ajutăm indicându-le reprezentanţilor acestuia cifrele pe care dânşii le au, la Registul Comerţului şi la ANAF. Discrepanţa este colosală. Nu am primit nici până acum vreun răspuns cu privire la ce se întâmplă cu această diferenţă, de ce sunt 1.170.000 firme active şi de ce au depus bilantul doar 768.372 companii. Vorbim de aproape 401.000 firme care nu depun nimic. 572.960 companii sunt pe plus, au rezultatul financiar mai mare ca zero, iar 180.000 firme sunt sub zero. (...) Semnalăm că economia românească e extrem de polarizată. Vorbim de 3845 de firme care reprezintă 0,5% din numărul celor care depun bilanţul şi care realizează 62% din cifra totală de afaceri a tututor celor care depun bilanţul, 329 miliarde euro. În aceste condiţii, nu văd România depăşind 350 miliarde euro cifră de afaceri în următorii cinci ani. Guvernanţii să se gândească la aceste intervale pentru a-şi da seama ce ne aşteaptă. Nu putem să facem abstracţie de aceste cifre pe care nu le putem pune niciodată pe agenda guvernanţilor. Sunt 85 de societăţi care au peste 100 milioane euro cifra de afaceri. Între 50 şi 100 milioane euro avem 134 de societăţi. Dacă scădem companiile de stat rămân 120 de privaţi. Între 10 şi 20 milioane euro avem 1273 de societăţi româneşti. Eu cred că se poate sta de vorbă cu ei, dacă vrem să ne gândim că vom face vreodată comerţ overseas. Nu putem să facem acest comerţ cu microîntreprinderi, ci cu societăţi ai căror reprezentanţi îşi pot cumpăra un bilet de avion şi pot sta la hotel", a spus Mihai Daraban, preşedintele CCIR.

G.M.

---

Actualizare Gheorghe Piperea: "Trebuie să ne aşteptăm la situaţii extrem de grave de insolvenţe"

Din perspectiva mediului politic românesc, trebuie să ne aşteptăm la situaţii extrem de grave de insolvenţe ce s-ar putea generaliza, susţine Gheorghe Piperea, profesor, Departamentul de drept privat al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti.

"Ce ne aşteaptă în octombie-noiembrie este foarte preocupant şi trebuie să vedem ce măsuri ia statul şi ce vor face particularii - mediul privat de afaceri, în ipoteza în care vom ajunge în situaţii de dificultate financiară sistemică, de sărăcire a clasei de mijloc, de înfometare", a afirmat Gheorghe Piperea.

G.M.

---

Actualizare Gheorghe Piperea: "Rolul CCIR trebuie ranforsat ca instrument al economiei de piaţă"

Rolul Camerei de Comerţ şi Industrie a României ar trebui să crească în privinţa monitorizării firmelor din ţara noastră, a informaţiilor cu privire la acestea, deoarece instituţiile statului nu oferă prea multe date legate de situaţia companiilor respective, susţine Gheorghe Piperea, profesor, Departamentul de drept privat al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti. "Tema majoră a conferinţei este capitalizarea pentru performanţă într-o economie de piaţă, pusă din ce în ce mai mult la îndoială de ultimele evoluţii globale, europene, regionale şi naţionale. Performanţa nu există fără capitalizare. Pierderile înregistrate de firme duc la două lucruri. Ori sunt acoperite de acţionari cu bani de acasă, ori prin creditare bancară. Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu arată că există sute de mii de întreprinderi mici şi mijlocii, care ar trebui să fie lichidate, pentru că nu şi-au acoperit necesarul de bani pentru acoperirea debitelor. Cum tratăm acest mare elefant din odaie pe care refuzăm să îl observăm? Riscurile care incumbă o oarecare confidenţialitate cu privire la multe societăţi înregistrate la ONRC care nu depun bilanţul contabil sunt extrem de mari. Când vrei să faci o afacere şi nu găseşti informaţii despre un viitor partener, nu ai la dispoziţie decât calea grea a unui due-dilligence foarte costisitor sau să renunţi la afacere din cauza riscurilor. CCIR se poate implica în furnizarea acestor informaţii, iar rolul ei s-ar putea să fie ranforsat ca instrument al economiei de piaţă dacă trece proiectul de lege din Parlament ce prevede înfiinţarea unui catalog al firmelor", a afirmat Gheorghe Piperea.

G.M.

---

Necesitatea capitalizării companiilor din România, prin intermediul unei platforme de dialog dinamice care va asigura comunicarea şi colaborarea cât mai eficace dintre mediul public şi cel privat, cu implicarea tuturor actorilor relevanţi, constituie tema principală a conferinţei "Capitalizare pentru performanţă", care va avea loc astăzi, orele 10-13, la sediul CCIR Business Center. Evenimentul, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) în parteneriat cu Casa de avocatură Piperea şi Asociaţii, aduce în discuţie, printre altele, subiecte precum continuitatea economică, rezilienţa si flexibilitatea întreprinderii; asocierea la riscul afacerii, capitalul propriu, responsabilitatea fondatorilor şi a managerilor; rolul şi funcţionalitatea registrelor comercianţilor şi ale organizaţiilor lor profesionale; obligaţiile profesionale ale comercianţilor - contabilitate, fiscalitate, concurenţă, protecţia consumatorilor - rolul situaţiilor financiare şi al evidenţelor fiscale; societăţile comerciale fantomă sau de faţadă; prevenţia şi tratamentul insolvenţei întreprinderilor.

Pornind de la necesitatea creşterii nivelului intermedierii financiare şi, implicit, a creditării companiilor din partea sistemului bancar, văzând gradul scăzut de capitalizare al companiilor şi al economiei în general, disciplina plăţilor comerciale şi fiscale şi, nu în ultimul rând, necesitatea modificării legislaţiei specifice privind desfăşurarea activităţii companiilor, organizatorii conferinţei îşi propun ca acest demers să contribuie la consolidarea capitalului românesc şi, implicit, al economiei şi a nivelului de trai din România, în general.

Avocatul Gheorghe Piperea ne-a spus: "Performanţa, inclusiv sub raportul «bancabilităţii», depinde de capitalizare. Transparenţa asupra pierderilor şi asupra împrumuturilor/achiziţiilor/serviciilor internalizate acţionar-societate este crucială sub aspect fiscal şi sub aspectul disciplinei contractuale. O treime din întreprinderile înregistrate în Registrul comerţului (circa 350.000 din 1,2 milioane) nu depun la fisc situaţii financiare anuale. Aceste «firme» nici măcar nu există pe radarul de business. Ele nici măcar nu există din perspectiva concurenţei şi a protecţiei consumatorilor. Jumătate din corporaţiile care activează în România au cifre de afaceri de miliarde şi costuri egale sau foarte apropiate, de unde gradul scăzut al colectării de venituri bugetare (care se adaugă taxării mai mult decât prietenoase a capitalului, în detrimentul muncii şi al consumului, care sunt suprataxate)".

În calitate de reprezentant instituţionalizat al comunităţii de afaceri din România, CCIR îşi exprimă public, de mulţi ani, îngrijorarea cu privire la situaţia companiilor autohtone, care, deşi figurează ca fiind înregistrate la Registrul Comerţului, nu depun situaţiile financiare anuale cerute de lege în mod corespunzător, fiind astfel omise din evidenţele Ministerului Finanţelor şi, corelativ, din controalele efectuate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, rezultând, implicit, un număr semnificativ de companii nebancabile şi, în acelaşi timp, o economie slab performantă.

Potrivit datelor statistice ale autorităţilor publice, dacă acum cinci ani diferenţa dintre companiile active şi în funcţiune înregistrate la Registrul Comerţului şi cele aflate în evidenţele fiscului era de peste 130.000 de companii, în luna noiembrie a anului trecut, diferenţa dintre acestea era de peste 334.000 de companii.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Energia 2022”
Apanova
BTPay
Electromagnetica
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

05 Oct. 2022
Euro (EUR)Euro4.9419
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.9805
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0577
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6702
Gram de aur (XAU)Gram de aur273.2533

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

solarenergy-expo.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro