Banca Japoniei urcă dobânda la 1,25%, Banca Angliei o menţine la 3,75%, după majorarea Fed

La două zile după ce Fed a urcat dobânda la 3,75%-4%, Banca Japoniei a majorat şi ea rata, la 1,25%, cel mai ridicat nivel din 1995, dar yenul a scăzut în loc să crească.

Banca Angliei a păstrat dobânda la 3,75%, deşi trei dintre cei nouă membri ai comitetului de politică monetară au votat pentru majorare.

Decizia Fed din 16 septembrie 2026 de a ridica rata fondurilor federale la 3,75%-4% a fost urmată, în zilele următoare, de decizii ale altor bănci centrale pe care articolele BURSA publicate vineri, «Fed a majorat dobânda la 3,75%-4%: cum ajunge decizia în Golf, India, China şi România» şi «Fed creşte dobânda pentru prima dată din 2023; Trump susţine că dobânda ar fi trebuit să fie de aproape patru ori mai mică», nu le acoperiseră: majorarea dobânzii de către Banca Japoniei (BoJ) din 18 septembrie şi decizia de menţinere a dobânzii luată de Banca Angliei (BoE) pe 17 septembrie.

• Banca Japoniei ridică dobânda, dar yenul scade

BoJ a majorat rata overnight necolateralizată cu 25 de puncte de bază, la 1,25%, în şedinţa din 17-18 septembrie 2026, potrivit comunicatului BoJ. BURSA a relatat în aceeaşi zi, după AFP, că Japonia a majorat dobânda la cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani.

Rata de politică monetară a BoJ se află astfel la cel mai ridicat nivel din aprilie 1995, arată TradingEconomics. Consiliul de politică monetară al BoJ a votat cu 7 la 2, potrivit comunicatului BoJ; Toichiro Asada şi Ayano Sato au votat pentru menţinerea dobânzii, potrivit CNBC.

BoJ a accelerat ritmul majorărilor: majorarea din septembrie a venit la numai trei luni după cea din iunie, cel mai scurt interval între două majorări ale dobânzii japoneze din 1990 încoace, notează TradingEconomics.

Yenul a scăzut după decizie în loc să crească: cursul dolarului a urcat peste 157 de yeni, potrivit CNBC. Specialiştii citaţi de CNBC au explicat scăderea yenului prin votul divizat al consiliului BoJ, care arată că BoJ nu va adopta o poziţie prea restrictivă. Babypips adaugă un al doilea motiv: guvernatorul Kazuo Ueda nu a dat niciun semnal privind majorări viitoare.

Diferenţa dintre limita superioară a dobânzii Fed, de 4%, şi dobânda BoJ, de 1,25%, este de 2,75 puncte procentuale, aceeaşi diferenţă ca înaintea celor două decizii, când limita superioară a dobânzii Fed era de 3,75%, iar dobânda BoJ de 1%. Potrivit Babypips, această diferenţă de dobândă menţine atractiv carry trade-ul, adică împrumutul în yeni pentru cumpărarea unor active cu randament mai mare în alte monede, iar carry trade-ul ţine yenul slab chiar după o majorare a dobânzii în Japonia.

• Banca Angliei menţine dobânda cu un vot divizat

Comitetul de Politică Monetară (MPC) al Băncii Angliei (BoE) a votat cu 6 la 3 menţinerea ratei de bază la 3,75%, potrivit comunicatului publicat de BoE pe 17 septembrie 2026. Trei membri ai MPC, Megan Greene, Catherine L. Mann şi Huw Pill, au votat pentru creşterea ratei de bază cu 25 de puncte de bază, la 4%, arată comunicatul BoE.

Rata de bază a BoE este de 3,75% din decembrie 2025, iar decizia din septembrie este a şasea menţinere consecutivă a ratei de bază la acest nivel.

Inflaţia anuală a preţurilor de consum din Regatul Unit a urcat la 3,1% în august, în cea mai mare parte din cauza preţurilor la energie, potrivit comunicatului BoE.

Potrivit comunicatului BoE, conflictul prelungit din Orientul Mijlociu a dus la noi creşteri ale preţurilor ţiţeiului şi ale produselor rafinate de la şedinţa precedentă, iar aceste preţuri rămân mai volatile şi mai ridicate decât înainte de conflict. BoE estimează că inflaţia din Regatul Unit va continua să crească în trimestrele următoare.

Votul de 6 la 3 arată două abordări diferite în MPC. Majoritatea membrilor MPC a considerat că actualele condiţii financiare vor continua să coboare inflaţia şi că menţinerea ratei de bază este potrivită la această şedinţă, potrivit comunicatului BoE. Cei trei membri care au votat pentru majorare au invocat riscul ca scumpirea energiei să se transmită în continuare în preţuri şi salarii. Comunicatul BoE avertizează că, dacă conflictul din Orientul Mijlociu continuă o perioadă îndelungată, iar acest risc creşte, este probabil ca BoE să fie nevoită să majoreze rata de bază.

La aceeaşi şedinţă, MPC a votat în unanimitate reducerea la zero, până în 2034, a portofoliului de obligaţiuni guvernamentale britanice deţinut în scopuri de politică monetară, cu o reducere medie de 46 de miliarde de lire sterline pe an, arată minuta şedinţei MPC.

Următoarea decizie a BoE privind rata de bază este programată pe 5 noiembrie 2026.

Citeşte Fed urcă dobânda fără să anunţe paşii următori: efectele asupra costului finanţării, inclusiv în România