BNR: Inflaţia va urca la 9,8% în iunie şi 3,9% în decembrie 2026, revenirea estimată pentru T2 2027

BNR transmite că perspectiva inflaţiei s-a deteriorat faţă de evaluarea anterioară, mai ales în zona de mijloc a orizontului de prognoză, aşteptând să crească la 9,8% în iunie şi la 3,9% în decembrie 2026, conform minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie a BNR, publicată vineri.

• Inflaţia: scădere lentă, apoi un salt în T2 2026

Potrivit minutei, inflaţia este aşteptată să reintre în intervalul ţintei abia în trimestrul II 2027, uşor mai târziu decât în estimarea precedentă, şi să rămână în jumătatea superioară a acestuia la finalul orizontului de proiecţie. În termeni concreţi, rata anuală ar putea ajunge la 9,8% în iunie 2026 şi la 3,9% în decembrie 2026, peste valorile prognozate anterior (9,2%, respectiv 3,7%). La finalul lui 2027, inflaţia ar urma să scadă la 2,9%.

Membrii Consiliului estimează că rata anuală a inflaţiei îşi va continua coborârea lentă în trimestrul I 2026, la fel ca în proiecţia precedentă, însă în trimestrul II ar urma să înregistreze o creştere mai puternică decât cea anticipată în noiembrie 2025. Ulterior, în trimestrul III 2026, inflaţia ar urma să cunoască o corecţie descendentă abruptă, pe fondul unor efecte de bază, după care va reintra pe un trend de scădere, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea prognozată anterior.

• Energie, mărfuri şi alimente - principalele surse ale creşterii temporare

Creşterea din trimestrul II 2026 ar fi determinată în principal de efecte de bază în energie, de scumpirea unor mărfuri şi de eliminarea, de la 1 aprilie 2026, a plafonului la adaosul comercial pentru alimentele de bază. Aceste influenţe sunt aşteptate să se reflecte în special în componentele exogene ale indicelui preţurilor de consum şi, într-o măsură mai redusă, în inflaţia de bază, precizează documentul BNR.

Consiliul a subliniat că riscurile pe partea ofertei rămân înclinate în sus, menţionând incertitudinile legate de expirarea schemei de plafonare a preţului la gazele naturale pentru consumatorii casnici, posibile efecte indirecte ale scumpirii energiei şi evoluţia cotaţiei petrolului în contextul tensiunilor geopolitice.

• Inflaţia rămâne persistentă

Rata anuală a inflaţiei a coborât uşor în trimestrul IV 2025 la 9,69% în decembrie, de la 9,88% în septembrie, însă pe ansamblul anului 2025 a crescut cu 4,55 puncte procentuale, influenţată de expirarea schemei de plafonare a preţului energiei electrice şi de majorarea TVA şi accizelor, transmite BNR.

Datele din ianuarie 2026 arată o scădere marginală a inflaţiei la 9,62%. Reducerile de dinamică din energie şi combustibili au fost însă compensate în mare parte de creşterea preţurilor administrate şi a preţurilor LFO, în timp ce inflaţia CORE2 ajustat a rămas la 8,5%.

BNR apreciază că inflaţia de bază va fi influenţată până la mijlocul anului de efectele majorării TVA şi de anticipaţiile inflaţioniste încă ridicate. În acest context, CORE2 ajustat ar putea scădea la 4% în decembrie 2026 şi la 2,1% în decembrie 2027.

• Contracţie economică în T4 2025, redresare din 2027

Activitatea economică s-a contractat cu 1,9% în trimestrul IV 2025, după o scădere uşoară în trimestrul III. Creşterea anuală a PIB a încetinit la 0,1% în T4, iar pe întreg anul economia a avansat cu 0,6%, sub nivelul din 2024 (0,9%), potrivit minutei şedinţei BNR.

Membrii Consiliului anticipează că economia va resimţi puternic în prima jumătate a lui 2026 efectele consolidării bugetare şi ale inflaţiei ridicate, care apasă pe venitul real al populaţiei. O redresare mai vizibilă şi o accelerare a creşterii ar putea veni în 2027, susţinute de fondurile europene (inclusiv Next Generation EU) şi de revigorarea cererii externe.

În 2026, investiţiile ar urma să fie principalul motor al creşterii, în timp ce consumul populaţiei ar rămâne modest. Totodată, deficitul de cont curent este aşteptat să rămână ridicat şi peste standardele europene, fiind considerat o vulnerabilitate majoră, precizează BNR.

• Piaţa muncii şi condiţiile financiare

Minuta consemnează o detensionare treptată a pieţei muncii, cu intenţii de angajare mai slabe şi un deficit de forţă de muncă mai redus raportat de companii. Totuşi, există îngrijorări privind costurile salariale, inclusiv în contextul majorării salariului minim de la 1 iulie 2026.

Pe pieţele financiare, dobânzile interbancare au continuat să scadă la început de 2026, iar randamentele titlurilor de stat au atins minime ale ultimelor 18 luni. În acelaşi timp, ritmul anual al creditului acordat sectorului privat a încetinit la 6,2% în decembrie 2025.

• Rata dobânzii de politică monetară rămâne la 6,50%

În şedinţa din 17 februarie, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate să menţină rata dobânzii de politică monetară la 6,50%. De asemenea, au fost păstrate dobânda Lombard la 7,50%, dobânda la facilitatea de depozit la 5,50% şi nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi valută ale băncilor, se arată în documentul publicat de BNR.