Investiţiile în securitate şi rezilienţă au dus datoria globală la un nou record

Creşterea datoriei globale a continuat şi în trimestrul al patrulea din 2025, conform ultimului raport Global Debt Monitor (GDM) de la Institute of International Finance (IIF), iar nivelul său a atins un nou record, de 348,3 trilioane de dolari, după o creştere de 28,9 trilioane faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, comparabilă doar cu creşterea din perioada pandemiei, şi de 4,2 trilioane faţă de trimestrul precedent.

"Un amestec puternic de expansiune fiscală, politică monetară acomodativă şi simplificare a reglementărilor ar putea duce la acumularea suplimentară de datorii, sporind în acelaşi timp îngrijorările cu privire la creşterea gradului de îndatorare şi supraîncălzirea în anumite părţi ale pieţei", se subliniază în raport.

Povara datoriei globale, exprimată prin raportarea acesteia la Produsul Intern Brut global, a înregistrat o creştere de 0,4 puncte procentuale faţă de cel de-al treilea trimestru al anului trecut, şi a ajuns la 308,3%, cel mai ridicat nivel din ultimele trei trimestre, cu circa 30,2 puncte procentuale sub maximul istoric atins în perioada pandemiei (vezi graficul 1).

Creşterea poverii datoriei globale a avut loc pe fondul unei creşteri trimestriale a PIB-ului global nominal cu 1,2 trilioane de dolari, până la 113 trilioane, un nou nivel record.

Soldurile datoriei au atins noi maxime atât în economiile avansate, cât şi în cele emergente, subliniind astfel natura generalizată a acumulării.

La nivelul economiilor avansate, creşterea anuală a fost de circa 18 trilioane de dolari, până la 231,7 trilioane, în timp ce la nivelul economiilor emergente s-a înregistrat un nou record, de 116,6 trilioane de dolari, pe fondul unei creşteri anuale de 10,9 trilioane şi a unei creşteri trimestriale de 2,6 trilioane de dolari (vezi graficul 2).

În timp ce povara datoriilor din economiile dezvoltate şi-a reluat creşterea şi a ajuns la 361% din PIB, povara datoriilor pentru economiile emergente a atins un nou record şi în T4 2025, de 235,2% din PIB, cu circa 26,6 puncte procentuale peste nivelul din perioada anterioară pandemiei.

În economiile în care s-au înregistrat scăderi ale poverii datoriilor, acest lucru a fost determinat exclusiv de scăderea din sectorul privat, în condiţiile în care povara datoriilor publice şi-a continuat creşterea şi arată o schimbare structurală persistentă în compoziţia gradului de îndatorare global.

Împrumuturile guvernamentale au reprezentat peste 10 trilioane de dolari din creşterea totală a datoriei globale în 2025. China, SUA şi zona euro sunt responsabile pentru aproape trei sferturi din această creştere.

Creşterea datoriei publice din Europa s-a concentrat în Franţa, Italia şi Germania, iar la nivelul economiilor emergente exclusiv China, acumularea datoriei publice a fost mai pronunţată în Brazilia, Mexic şi Rusia.

Eficienţa datoriilor în stimularea creşterii economice continuă să se menţină la un nivel scăzut, în condiţiile în care avansul anual din ultimul trimestru al lui 2025, de 28,9 trilioane, a fost însoţit de o creştere a PIB-ului nominal de 9,5 trilioane. Astfel, o creştere anuală a datoriilor cu un dolar a condus la o creştere economică nominală de 0,33 dolari, după creşteri de 0,36 dolari în cele două trimestrele anterioare.

După repartizarea sectorială a datoriei globale, cea mai mare creştere trimestrială a fost în sectorul guvernamental, de 1,8 trilioane de dolari, până la un nou record de 106,7 trilioane, ceea ce reprezintă 94,8% din PIB-ul global, urmată de sectorul companiilor nefinanciare, unde datoria a crescut cu 1,5 trilioane, până la 100,6 trilioane, respectiv 88,2% din PIB.

Datoria globală a gospodăriilor a crescut cu 4,7 trilioane de dolari în 2025 şi a ajuns la 64,6 trilioane de dolari, pe fondul unei creşteri trimestriale de 0,9 trilioane. Ponderea datoriilor gospodăriilor în PIB a scăzut uşor, până la 57%, de la 57,5% în 2024.

Analiştii de la IIF estimează că "acumularea datoriilor globale va rămâne robustă, pe fondul creşterii nevoilor de împrumuturi guvernamentale, în special în SUA, China, Germania, Japonia şi India".

De asemenea, "condiţiile financiare mai relaxate ar trebui să sprijine eforturile de mobilizare a capitalului necesar pentru priorităţile naţionale, inclusiv finanţarea apărării".

Raportul mai subliniază că un nou ciclu al cheltuielilor de capital va consolida impulsul de creştere al datoriei globale, în condiţiile în care "investiţiile pe scară largă în centre de date pentru inteligenţa artificială, securitatea şi tranziţia energetică, precum şi infrastructura rezilientă vor deveni un motor important de creştere pentru pieţele globale ale datoriei".

IIF mai estimează că obligaţiunile guvernamentale americane vor beneficia în continuare de o cerere puternică, în ciuda "îngrijorărilor generalizate".

În acelaşi timp, "concentrarea mai puternică a politicii UE asupra rezilienţei creează spaţiu suplimentar pentru extinderea pieţelor datoriei în zona euro", iar "planurile de creştere a cheltuielilor pentru apărare ar putea creşte raportul datoriei publice a UE cu peste 18 puncte procentuale, cu excepţia cazului în care se va accelera mobilizarea capitalului privat".

Raportul GDM de la IIF mai arată că economiile emergente se vor confrunta cu un necesar de refinanţare record în 2026, de circa 9,35 trilioane de dolari, dar pe fondul unor perspective pozitive, după cum o arată şi cererea record a investitorilor internaţionali pentru titlurile lor de datorie.