Discul vizibil al Soarelui a fost complet lipsit de pete solare în 22 februarie, pentru prima dată după aproape trei ani, un fenomen care a atras atenţia comunităţii ştiinţifice deoarece ar putea marca începutul unei etape de scădere a activităţii solare. Evenimentul a fost semnalat de publicaţia ştiinţifică Live Science, care citează date ale observatoarelor solare internaţionale. Deşi episodul a durat doar două zile, specialiştii consideră că el reprezintă un indicator simbolic al unei schimbări lente, dar inevitabile, în dinamica stelei care face posibilă viaţa pe Terra.
• Un ciclu cosmic de 11 ani
Activitatea solară nu este constantă, ci evoluează în cicluri naturale de aproximativ 11 ani. În această perioadă, Soarele trece de la o fază de maxim, cu numeroase pete, erupţii şi furtuni magnetice, la una de minim, caracterizată printr-o linişte aparentă. Petele solare sunt regiuni mai reci de pe suprafaţa stelei, create de câmpuri magnetice intense care împiedică energia din interior să ajungă la suprafaţă. Aceste zone reprezintă însă şi „puncte fierbinţi” ale activităţii solare: atunci când câmpurile magnetice se destabilizează, pot genera erupţii uriaşe şi ejecţii de masă coronală. Ciclul solar actual, al 25-lea de când există observaţii sistematice, a atins maximul în 2024. Apariţia unui disc solar fără pete indică faptul că faza descendentă ar putea începe. Totuşi, potrivit serviciului meteorologic britanic Met Office, următorul minim solar este estimat abia în jurul anului 2030.
• De ce contează petele solare pentru Pământ
Deşi pot părea un fenomen îndepărtat, petele solare influenţează direct tehnologia modernă şi viaţa cotidiană.Erupţiile solare asociate cu aceste zone pot provoca furtuni geomagnetice capabile să: perturbe comunicaţiile radio şi GPS; afecteze sateliţii şi misiunile spaţiale; producă fluctuaţii în reţelele electrice;
genereze aurore polare spectaculoase la latitudini neobişnuite.
În ultimii ani, apropierea de maximul solar a dus la o creştere a frecvenţei acestor fenomene, inclusiv furtuni geomagnetice puternice observate în 2024.
O scădere a numărului de pete ar putea reduce, în timp, riscurile pentru infrastructura tehnologică globală.
• Calm aparent, nu lipsă de pericole
Experţii avertizează însă că o perioadă fără pete nu înseamnă absenţa completă a riscurilor. Activitatea solară poate rămâne imprevizibilă chiar şi în fazele descendente ale ciclului. Potrivit publicaţiei Space.com, este posibil ca petele să existe în continuare pe partea nevizibilă a Soarelui sau să apară brusc regiuni active, capabile să producă erupţii majore. Istoria confirmă această variabilitate: în timpul precedentului minim solar, între 2018 şi 2020, Soarele a rămas fără pete aproape 700 de zile, dar au existat totuşi episoade sporadice de activitate.
• Impact climatic: mituri şi realitate
Un subiect frecvent discutat este legătura dintre activitatea solară şi clima Terrei. Deşi ciclurile solare pot influenţa uşor cantitatea de energie primită de planetă, oamenii de ştiinţă subliniază că efectul este redus comparativ cu impactul gazelor cu efect de seră. Cu alte cuvinte, o eventuală scădere a activităţii solare nu ar putea compensa încălzirea globală provocată de activitatea umană.
Momentul în care Soarele apare fără pete este rar şi spectaculos pentru cercetători, deoarece marchează o etapă de tranziţie în ritmul cosmic al stelei noastre. Chiar dacă liniştea observată în februarie a fost de scurtă durată, ea confirmă faptul că ciclul solar începe treptat să încetinească, pregătind terenul pentru o nouă perioadă de calm relativ. Pentru omenire, acest proces rămâne o reamintire a dependenţei profunde de dinamica Soarelui - o forţă naturală imensă, ale cărei fluctuaţii continuă să influenţeze tehnologia, mediul şi viaţa pe Pământ.
















































Opinia Cititorului