CCR a amânat pentru 30 septembrie decizia cu privire la impozitarea pensiilor speciale

A.P.
Miscellanea / 14 iulie 2020

CCR a amânat pentru 30 septembrie decizia cu privire la impozitarea pensiilor speciale

Curtea Constituţională (CCR) a amânat marţi până pe 30 septembrie o decizie în privinţa impozitării cu 85% a pensiilor speciale de peste 7.000 de lei, au declarat surse din cadrul Curţii pentru G4Media.ro.

Potrivit acestora, judecătorul raportor, Gheorghe Stan - fostul procuror-şef al Secţiei Speciale de anchetare a magistraţilor -, a propus amânarea pe motiv că nu a primit încă toate răspunsurile solicitate de la instituţiile ai căror foşti angajaţi sunt beneficiari de pensii speciale.

Legea privind impozitarea cu 85% a tuturor pensiilor speciale mai mari de 7.000 de lei a fost atacată la CCR de Avocatul Poporului şi de Înalta Curte de Casaţie şi Jutiţie.

Într-o declaraţie pentru G4Media.ro, Renate Weber a explicat atunci că a făcut acest demers la Curte deoarece consideră că beneficiarii de pensii speciale sunt discriminaţi.

"Este vorba de o impozitare, chiar dacă legea vorbeşte de o taxare. În realitate suntem în faţa unui impozit, ba mai mult, a unei duble impozitări. Pensiile de serviciu de peste 2.000 de lei sunt deja impozitate cu 10%, iar taxarea introdusă de lege se adaugă peste acea impozitare. Pe de altă parte, am considerat că sunt încălcate două articole din Constituţie, articoul 16 şi articolul 56. Orice stat are dreptul să îşi stabilească sistemul de impozitare, dar acesta trebuie să fie nediscriminatoriu. Aici, pensionarii care primesc pensii de serviciu sunt discriminaţi", a susţinut Renate Weber.

"Suntem, de fapt, în faţa unei mari ipocrizii, pentru că din toate luările de cuvânt de ieri, atât din partea politicienilor, cât şi din partea jurnaliştilor, toată lumea aştepta să vadă ce spune CCR. De parcă toţi ştiau că e o problemă neconstituţională, dar aşteptau din partea Curţii să spună asta", a mai adăugat Weber.

CCR s-a mai pronunţat o dată în privinţa pensiilor speciale. Pe 6 mai, judecătorii constituţionali au respins abrogarea acestora, admiţând două sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Avocatul Poporului împotriva legii prin care au fost abrogate toate pensiile speciale cu excepţia celor din Armată şi Ministerul de Interne.

Şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a sesizat Curtea Constituţională cu privire la legea care stabileşte un nou sistem de impozitare a pensiilor de serviciu.

"În urma dezbaterilor, deliberând, Secţiile Unite au hotărât să fie sesizată Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (...), în ansamblul său, pentru încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5), ale art. 16, ale art. 44, ale art. 53 alin. (2), ale art. 56 alin. (2), ale art. 73 alin. (3) lit. l, ale art. 75 alin. (1), ale art. 124 alin. (3), ale art. 134 alin. (4) şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie", preciza ÎCCJ.

Conform sursei citate, sesizarea este legitimată constituţional de dispoziţiile art. 146 lit. a) din Constituţia României şi de prevederile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care prevăd dreptul ÎCCJ de a sesiza CCR pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.

Instanţa supremă arată în hotărârea de sesizare a CCR că unul dintre cele cinci principii ale fiscalităţii reglementate de Codul fiscal vizează "justeţea impunerii sau echitatea fiscală", care "asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcţie de mărimea veniturilor sau a proprietăţilor acestuia".

"Aşezarea justă şi echitabilă a sarcinii fiscale constituie una dintre componentele statului de drept, aşa cum este definit statul român prin art. 1 alin. (3) din Constituţie. (...) În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a reţinut în mod constant că statul are o marjă largă de apreciere în stabilirea politicii fiscale şi revine legiuitorului competenţa exclusivă de a stabili cuantumul impozitelor şi de a acorda exceptări sau scutiri de la aceste obligaţii în favoarea anumitor categorii de contribuabili şi anumite perioade de timp, sub rezerva respectării dispoziţiilor art. 56 din Constituţie privind justa aşezare a sarcinilor fiscale", se arată în hotărâre.

ÎCCJ menţionează că legea ce formează obiectul sesizării instituie taxa pe veniturile din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă stabilite în baza unor legi speciale, legiuitorul instituind "un nou regim de impunere fiscală aplicabil numai în privinţa anumitor venituri, şi anume pentru veniturile obţinute din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în baza unor legi/statute speciale".

"Legea instituie o taxă pe venitul din pensiile reglementate de legile speciale care este diferită de impozitul pe venit şi se cumulează cu acesta din urmă, ceea ce înseamnă că acestei categorii de venituri, care fac obiectul taxării conform legii criticate, li se aplică atât impozitul pe veniturile din pensii, cât şi taxa nou instituită. Rezultă, astfel, că pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării şi principiului aşezării juste şi echitabile a sarcinii fiscale", precizează ÎCCJ.

Instanţa supremă apreciază că noua "taxă" nu doar că este discriminatorie şi reprezintă un impozit pe venit deghizat, dar se calculează practic asupra venitului net din pensii, după deducerea din pensia brută a impozitului pe venit, ceea ce ar duce, de la un anumit nivel, la un procentaj de fiscalizare calculat la pensia brută de 95%.

"În aceste condiţii, prin cuantumul ridicat, măsura instituirii taxei reprezintă o adevărată confiscare şi este de natură a afecta însăşi substanţa dreptului. Opţiunea promovată prin legea în discuţie reprezintă un subterfugiu prin care se aduce atingere chiar substanţei dreptului la pensie", se afirmă în sesizare.

ÎCCJ mai arată că, prin raportare la cuantumul de 7.000 de lei al sumei nesupuse taxei criticate, impunerea taxei vizează o categorie restrânsă de contribuabili care obţine venituri din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă în condiţiile legilor speciale.

Un alt argument este reprezentat de încălcarea principiului statului de drept, în componenta sa referitoare la principiul impunerii fiscale juste şi echitabile, precum şi de încălcarea principiului egalităţii statuat de Constituţie şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Instanţa supremă mai acuză încălcarea principiului clarităţii, previzibilităţii şi predictibilităţii legii, a principiului independenţei judecătorilor, precum şi încălcarea principiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

În privinţa motivelor de neconstituţionalitate extrinsecă, ÎCCJ apreciază că prin legea dedusă controlului de constituţionalitate se încalcă principiul constituţional al organizării ierarhice a normelor juridice, având în vedere că, în pofida caracterului său ordinar, actul normativ modifică, implicit, dispoziţii legale cuprinse în acte normative cu forţă juridică superioară, respectiv dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, conform sursei.

"Astfel, ca urmare a aplicării noilor dispoziţii legale (cu caracter ordinar), dreptul la pensie al magistraţilor nu ar mai fi în realitate în cuantumul stabilit în Legea nr. 303/2004 (lege cu caracter organic), ci într-un cuantum mult diminuat", se subliniază în hotărâre.

Un alt argument este acela că legea sesizată a fost supusă întâi dezbaterii şi adoptării Senatului, Camera Deputaţilor fiind for decizional, ceea ce contravine normelor constituţionale care stabilesc o altă procedură în privinţa reglementărilor referitoare la statutul judecătorilor şi al procurorilor.

Camera Deputaţilor a adoptat pe 17 iunie, în calitate de for decizional, legea care prevede impozitarea tuturor pensiilor speciale cu până la 85%. Iniţiativa, adoptată anul trecut de Senat, nu figura iniţial pe ordinea de zi a plenului Camerei pentru dezbatere şi vot final, fiind introdusă chiar la începutul şedinţei.

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. un mare teatru nesintit si ipocrit !

    toti vorbesc de o impozitare echitabila 

    cat de echitabile sunt insa principiile' prin care se stabilesc pensiile speciale? 

    avocata poporului este de fapt avocata antipoporului! 

    ti se face scarba de atat ipocrizie si modul in care cei care ar trebui sa te apere de fapt nu stiu cum sa te minta in fata si sa-ti traga presul de sub picioare!

    rusine!!! 

    de rezultatul localelor din 27 sept. s-ar putea ca in 30sept. Dorneanu sa aiba nevoie de pampersi cand va discuta despre impozitarea nesimtitelor pensii! Ma duce gandul la alegerile din 26 mai 2019 si dupa doua zile a fost saltat Dragnea...

    Oare exista romani care sa creada ca CCR isi va taia pensiile. Institutia CCR ar trebuii sa fie ultima transee, ultimul bastion al luptei pentru respectarea constitutiei. Crede cineva ca este constitutional ca ei, sa beneficieze de pensii salarii indemnizatii, care insumate, sa reprezinte, sume uriase, de neimaginat pentru un om cu studii similare. Nu este constitutional , doar suntem egali. Dar ei o sa-si apere oricum pensile si veniturile immense.

    Si nimeni nu are voie, nu are dreptul, nu se cuvine sa-i critice, sa le critice deciziile, sa-i intrebe ceva.  

    Asadar, ei sunt intangibili, fara de lege, infailibili, supraoameni, supraromani.  

    Or fi, dar nu in lumea de dincolo.  

    Ca, dincolo, cand o sa ma intalnesc cu Dorne…, Pivni,, Morar… si cum I-o fi mai chemand, o sa le dau cu deciziile nedrepte, partinitoare, cu legile faradeconstitutionalitate, cu suspendarea lui Base, cu legea 223/2015, cu alte si alte … in cap. Nu aici , ca nu am voie. Dar in lumea de dincolo, legile lor cu faradelege nu au valabilitate. Si putem sa le dam cu deciziile in cap. Dincolo.

    Nu mai este mult domnule, … doamna, …. Sa va fie frica de judecata de apoi. Ca eu si noi vom fi PROCURORI acolo.  

    La CCR a fost invocat inechitatea la taxare dar venitul din pensia speciala este o inechitate față de ceilalți pensionari. La calculul pensiei speciale se i-a în calcul venitul brut din ultimele 3 sau 6 salarii în funcție de domeniu. Salariul net este aprox 58.5% din brut i-ar pensia specială 75% din brut. Nu cred că este competența CCR nivelul taxelor și impozitelor. 50 % din pensionarii din România au o pensie de sub 1100 RON, 50% din salariații din România au un salariu sub 1600 RON... În domeniile la care se aplică pensia speciala sunt deja salarii mari și asta înseamnă că plătesc și contribuții mari care în mod normal înseamnă o problema pensie pe bază de contributivitate (pensie normală) mare.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

21 Ian. 2022
Euro (EUR)Euro4.9449
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3614
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7821
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9178
Gram de aur (XAU)Gram de aur257.2300

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro