Cele mai valoroase materii prime alimentare din lume

Materiile prime alimentare generează trilioane de dolari în producţia agricolă în fiecare an şi includ de la cereale de bază şi animale în viu până la fructe, legume, cafea şi cacao.

Visualcapitalist.com a realizat un clasament ce cuprinde 40 de astfel de materii prime în funcţie de valoarea brută a producţiei în 2024, pe baza datelor furnizate de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). Împreună, produsele prezentate au generat aproximativ 4,3 trilioane de dolari în valoare.

• Laptele - cea mai valoroasă marfă alimentară din lume, cu o producţie de 379 miliarde dolari

Cu o producţie în valoare de 379 de miliarde de dolari, laptele depăşeşte orezul (362 de miliarde de dolari) şi carnea de porc (355 de miliarde de dolari), situându-se pe primul loc în topul prezentat. Numai 24 de miliarde de dolari separă primele trei mărfuri cele mai valoroase din clasament.

Poziţia laptelui reflectă amploarea producţiei globale de lactate. Producţia de profil a ajuns la 985 de milioane de tone în 2024, bovinele generând 81% din total.

• Cinci produse din carne generează peste 1 trilion de dolari

Carnea de porc, vită, pui, miel şi capră au o valoare combinată a producţiei de aproximativ 1,02 trilioane de dolari, conform sursei citate. Carnea de porc ocupă locul al treilea în clasamentul general, cu o valoare de 355 de miliarde de dolari, urmată de carnea de vită (306 miliarde de dolari) şi cea de pui (264 miliarde de dolari). Producţia globală de carne a ajuns la 374 de milioane de tone în 2024, în creştere cu şapte milioane de tone faţă de anul precedent.

Privind în perspectivă, estimările arată că producţia de animale în viu va creşte cu 15% până în 2035, depăşind producţia agricolă, pe măsură ce salariile în urcare din ţările cu venituri medii îndreaptă consumul către mai multe produse de origine animală.

• Produsele de bază însumează până la 1,2 trilioane de dolari

Roşiile sunt singurele produse agricole care se clasează în top 10, cu o valoare a producţiei de 136 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, împreună, produsele de bază din clasament generează peste 1,2 trilioane de dolari în valoare. Cartofii se clasează pe locul al doilea în rândul produselor agricole, cu o valoare de 122 de miliarde de dolari, urmaţi de mere (112 miliarde de dolari), struguri (97 de miliarde de dolari) şi cartofi dulci (89 de miliarde de dolari). Spre deosebire de carne şi cereale, acestea îşi derivă amploarea dintr-o gamă mult mai largă de mărfuri din clasament.

• Mărfuri ”surpriză”, care valorează peste 50 miliarde dolari

Dincolo de cele mai importante alimente de bază din lume (ca valoare a producţiei), multe mărfuri mai puţin evidente generează zeci de miliarde de dolari în fiecare an.

Ciupercile, spre exemplu, se clasează pe locul 22, cu 61 de miliarde de dolari, plasându-se înaintea bananelor, cu 52 de miliarde de dolari. Pepenii verzi generează 53 de miliarde de dolari, în timp ce maniocul şi ardeii iuţi depăşesc, de asemenea, pragul de 50 de miliarde de dolari.

Clasamentul arată cum valoarea producţiei poate diferi de importanţa economică percepută a unui aliment. Mărfuri precum ciupercile, pepenii verzi, maniocul şi ardeii iuţi generează, fiecare, peste 50 de miliarde de dolari anual, subliniind amploarea alimentelor care rareori primesc aceeaşi atenţie ca grâul, orezul sau porumbul.

Împreună, acestea arată amploarea economiei agricole globale, unde valoarea se extinde mult dincolo de puţinele produse de bază care domină discuţiile despre comerţul global şi securitatea alimentară, conchide sursa citată.

• FAO: Preţurile mondiale ale alimentelor, la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a urcat, în iulie, la cel mai ridicat nivel din ultimii peste trei ani, fenomenele meteo extreme şi războaiele majorând cotaţiile cerealelor pe pieţele globale, potrivit FAO, informează Reuters.

În iulie, indicele s-a situat la o medie de 131,1 puncte, în creştere de la 130,3 puncte în iunie, 130,8 puncte în mai şi 131 de puncte în aprilie. Este cel mai ridicat nivel începând din ianuarie 2023. Preţurile cerealelor au urcat cu 3,4% în iulie, faţă de iunie, stimulate de un avans de 5,8% al cotaţiilor grâului, pe fondul sporirii temerilor legate de perturbarea exporturilor din zona Mării Negre şi de efectele secetei asupra culturilor din principalele regiuni producătoare.

Şi preţurile uleiurilor vegetale au urcat cu 2%, ajungând la cel mai ridicat nivel din iunie 2022. Escaladarea războiului din Iran a urcat cotaţiile ţiţeiului, iar majorarea cererii de biodiesel a susţinut avansul cotaţiilor uleiului de palmier şi de soia, deşi au scăzut cotaţiile uleiului de rapiţă şi de floarea soarelui.

În iulie, preţurile zahărului au urcat cu 5,6% comparativ cu iunie, pe fondul sporirii temerilor legate de fenomenele meteo extreme din Europa şi Asia şi a aşteptărilor privind cererea mai ridicată de etanol în Brazilia.

În contrast, preţul cărnii a scăzut cu 2,8% în iulie, după un nivel record în iunie, iar al lactatelor - cu 0,7%, informează FAO, conform Agerpres.