După câţiva ani de cerere record, piaţa rezidenţială din România a intrat în 2025 într-o fază de temperare, marcată de prudenţa tot mai vizibilă a cumpărătorilor. Sentimentul de încredere al consumatorilor români a înregistrat cel mai pronunţat declin semestrial din ultimii 15 ani, după criza din 2009-2010, cu excepţia şocului temporar al pandemiei, când optimismul a revenit rapid. De această dată, punctează consultanţii Colliers, deteriorarea este mai adâncă şi de durată, alimentată de încetinirea pieţei muncii, instabilitatea politică şi schimbările fiscale care diminuează puterea de cumpărare, ceea ce se va reflecta şi în piaţa rezidenţială în următoarea perioadă.
În primele luni ale anului, incertitudinea politică şi discuţiile legate de majorarea TVA pentru locuinţele noi au generat volatilitate pe piaţă, cu un început de an slab urmat de o redresare temporară în primăvară. Creşterea cotei de TVA la 21%, aplicabilă din 1 august 2025, a determinat mulţi cumpărători să grăbească semnarea contractelor, transformând luna iulie într-una dintre cele mai active din ultimii ani. Totuşi, această accelerare a tranzacţiilor este privită ca un efect conjunctural, iar consultanţii Colliers se aşteaptă ca, odată cu aplicarea noilor măsuri fiscale - pe lângă creşterea TVA, majorarea accizelor la combustibil şi scumpirile la energie - şi menţinerea ratelor ridicate ale dobânzilor, activitatea de pe piaţa rezidenţială să scadă vizibil în ultima parte a anului.
La nivel naţional, piaţa imobiliară a înregistrat în primele opt luni ale lui 2025 aproape 106.000 de tranzacţii cu unităţi individuale, un nivel similar faţă de aceeaşi perioadă din 2024, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
„Chiar dacă indicatorii de construcţii, autorizaţii de construire şi sentiment al cumpărătorilor arată scăderi semnificative, piaţa nu se află într-o recesiune comparabilă cu cea din 2009-2010. Mai degrabă asistăm la o normalizare după câţiva ani foarte puternici, în care cererea a depăşit constant oferta. Pe termen lung, bazele rămân solide, în contextul în care marile oraşe se află în continuare în situaţia de supraaglomerare şi deficit de locuinţe, iar intenţiile de achiziţie se menţin mult peste nivelurile pre-pandemie. Aceste evoluţii arată că piaţa rezidenţială traversează o perioadă de ajustare, nu de declin structural”, explică Gabriel Blăniţă, Associate Director | Valuation & Advisory Services, Colliers România.
Pe segmentul preţurilor, presiunile rămân vizibile, în special în marile oraşe. Deşi livrările de locuinţe au scăzut cu aproximativ 5% în primul semestru din 2025 faţă de anul anterior, decalajul dintre cerere şi ofertă este resimţit cel mai puternic în zonele centrale şi bine poziţionate, unde apartamentele au înregistrat cele mai mari scumpiri. Creşterea costurilor de construcţie, alimentată de scumpirea materialelor şi de noile măsuri fiscale aplicate sectorului, menţine o tendinţă ascendentă, cu o medie de circa 5% în marile oraşe. În schimb, în zonele periferice sau metropolitane, unde dezvoltatorii au mai mult spaţiu de manevră şi terenuri accesibile, dinamica preţurilor este mai temperată, iar oferta se menţine solidă.
Pe termen scurt, piaţa rezidenţială va resimţi efectele cumulate ale dobânzilor ridicate, ale creşterii TVA şi ale diminuării puterii de cumpărare, ceea ce va duce la o cerere mai selectivă şi la o activitate tranzacţională în scădere. După o lungă perioadă de creştere, piaţa muncii a intrat într-o fază de ajustare începând cu trimestrul al doilea. Luna iulie a fost a patra lună la rând in care s-a înregistrat o scădere a numărului de locuri de muncă din România.
Totuşi, pe termen lung, perspectivele rămân favorabile: Bucureştiul şi marile centre urbane din România sunt încă insuficient aprovizionate cu locuinţe comparativ cu alte ţări europene, gospodăriile se confruntă cu supraaglomerare, iar nivelul intenţiilor de cumpărare rămâne semnificativ peste cel din perioada pre-pandemică. Astfel, concluzionează consultanţii Colliers, ajustările actuale sunt mai degrabă o etapă de reaşezare a pieţei decât începutul unei crize, mai ales că nici marile instituţii internaţionale - FMI sau Banca Mondială - nu anticipează o ajustare economică comparabilă cu cea din 2009-2010.
Opinia Cititorului