Colliers: Oferta locuinţelor este la minimul ultimilor opt ani, iar cererea rămâne peste nivelul pre-pandemie

Livrările de locuinţe noi şi numărul tranzacţiilor rezidenţiale au scăzut în 2025 cu aproximativ 5% faţă de anul precedent, însă dinamica pieţei rămâne peste media anilor anteriori pandemiei, potrivit raportului anual publicat de Colliers.

Deşi numărul unităţilor finalizate a coborât la cel mai redus nivel din 2017 încoace, volumul vânzărilor este în continuare cu aproximativ 20% peste media perioadei pre-COVID, semn al unei cereri care s-a menţinut relativ solidă în ciuda contextului economic dificil, notează documentul.

Colliers transmite faptul că, la nivel naţional, în 2025 au fost livrate sub 58.000 de locuinţe, cel mai mic volum din ultimii opt ani. În majoritatea regiunilor s-au înregistrat scăderi, însă Bucureşti şi Ilfov au consemnat o uşoară creştere a finalizărilor.

În prezent, oferta din Bucureşti-Ilfov este de peste două ori mai mare decât media din deceniul anterior pandemiei, în timp ce în restul ţării livrările sunt uşor sub nivelurile istorice. Numărul redus de autorizaţii de construire indică un pipeline limitat pentru următorii ani, ceea ce sugerează că oferta nu va creşte semnificativ pe termen scurt, potrivit analizei companiei.

În Bucureşti, tranzacţiile au scăzut cu aproape 10%, mai mult decât media naţională. Totuşi, nivelul rămâne cu aproximativ 28% peste media din perioada pre-pandemie. Cluj-Napoca a fost singurul mare oraş care a raportat o uşoară creştere a numărului de tranzacţii, conform documentului.

Consultanţii Colliers subliniază că rezilienţa pieţei este susţinută de evoluţia veniturilor din ultimul deceniu, perioadă în care puterea de cumpărare a salariului mediu aproape s-a dublat. Chiar dacă salariile reale au intrat temporar în teritoriu negativ, apetitul pentru achiziţii rezidenţiale s-a menţinut, precizează sursa.

„Chiar dacă tranzacţiile s-au redus uşor, nivelul general nu indică un an slab pentru piaţa rezidenţială, având în vedere că volumele rămân semnificativ peste media istorică recentă. De fapt, 2025 a fost un an cu ritmuri diferite: a început mai lent, a accelerat în vară - inclusiv pe fondul majorării TVA - şi s-a stabilizat spre final. Pe fondul dobânzilor ridicate, al inflaţiei şi al presiunilor asupra veniturilor reale, cumpărătorii au început să se adapteze la noile condiţii, iar achiziţiile prin credit ipotecar au ajuns la aproximativ 58% din total. În plus, indicele Eurostat privind intenţia de cumpărare a unei locuinţe rămâne peste nivelurile pre-pandemie, ceea ce indică o cerere încă solidă”, explică Gabriel Blăniţă, Director Valuation & Advisory Services, Colliers România.

În marile oraşe, preţurile locuinţelor au crescut în medie cu circa 5% în 2025, însă diferenţele dintre segmente sunt tot mai evidente. Proiectele noi, bine amplasate, cu infrastructură dezvoltată şi standarde ridicate de eficienţă energetică, au înregistrat creşteri mai consistente, susţinute de cumpărători cu putere financiară stabilă, mai menţionează analiza companiei.

În paralel, locuinţele vechi, în special cele care nu au fost reabilitate termic, sunt analizate mai atent de cumpărători, care iau în calcul costurile ulterioare cu energia şi eficienţa pe termen lung, transmite Colliers.

În zonele cu competiţie ridicată sau în cazul proiectelor lansate într-un moment mai dificil din punct de vedere economic, au apărut ajustări punctuale: discounturi negociate individual, pachete comerciale flexibile sau facilităţi precum locuri de parcare incluse. Aceste ajustări nu indică o corecţie generalizată, ci o piaţă mai matură şi mai selectivă, notează comunicatul.

Consultanţii companiei consideră că, pe termen lung, piaţa rezidenţială are fundamente solide, având în vedere rata ridicată de supraaglomerare a locuinţelor din România, una dintre cele mai mari din UE

„Pentru ca preţurile să scadă semnificativ ar fi nevoie de o înrăutăţire clară a situaţiei de pe piaţa muncii, cu pierderi importante de locuri de muncă şi o perioadă prelungită de scădere a veniturilor reale - un scenariu pentru care, în prezent, nu există semnale puternice. În 2026 este mai probabil să vedem o evoluţie echilibrată, cu şanse de revenire în a doua parte a anului, dacă economia se stabilizează şi costurile creditelor încep să scadă”, conchide Gabriel Blăniţă.