Consiliul Uniunii Europene a transmis o nouă recomandare pentru România, în cadrul procedurii de deficit excesiv, solicitând ca ritmul de creştere a cheltuielilor bugetare să nu depăşească 2,8% în 2025 şi 2,6% în 2026. Măsura este menită să readucă deficitul sub pragul de 3% din PIB până în 2030, iar România are termen până pe 15 octombrie pentru a adopta acţiuni concrete şi a transmite Comisiei Europene măsurile necesare.
Pentru anii următori, Bruxelles-ul recomandă un plafon de creştere graduală a cheltuielilor: 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 şi 4% în 2030. Comisia estimează că această traiectorie ar trebui să asigure o reducere durabilă a deficitului, de la 9,3% din PIB în 2024 la 2,8% în 2030, şi o stabilizare treptată a datoriei publice sub 60% din PIB în termen mediu.
„Respectarea acestor plafoane ar contribui la o corecţie durabilă a deficitului excesiv şi ar sprijini sustenabilitatea fiscală, menţinând în acelaşi timp nivelul investiţiilor şi consolidând potenţialul de creştere al economiei”, se arată în documentul adoptat la Bruxelles.
Consiliul UE atrage totodată atenţia că reforma fiscală preconizată de România ar trebui să genereze venituri suplimentare semnificativ mai mari decât cele 1,7% din PIB prevăzute iniţial şi insistă pe îmbunătăţirea colectării taxelor şi pe controlul strict al cheltuielilor curente, în special în ceea ce priveşte salariile din sectorul public.
Recomandarea vine în contextul în care, la finalul săptămânii trecute, Consiliul ECOFIN a constatat că România nu a implementat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului bugetar, ceea ce deschide posibilitatea unor sancţiuni, inclusiv suspendarea fondurilor europene, dacă nu se iau măsuri până la termenul-limită din octombrie.
România a intrat în procedura de deficit excesiv în aprilie 2020, iar în ianuarie 2024 Comisia Europeană a aprobat planul de ajustare fiscal-bugetară propus de Guvern, ce prevede un calendar de corecţie pe şapte ani.
Opinia Cititorului