Comitetul interministerial care reuneşte Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Administraţia Naţională Apele Române, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, Administraţia Canalelor Navigabile, SN Nuclearelectrica şi mediul universitar, cu sprijinul MAI şi al altor instituţii, a analizat în teren mai multe soluţii pentru a asigura cota Dunării la priza de răcire a centralei nucleare de la Cernavodă, potrivit unui comunicat al Guvernului.
Dragajul este intervenţia care poate fi executată imediat şi care creează condiţiile pentru echilibrarea apei de la bifurcaţia Bala, unde în prezent 85% este repartizată spre braţul Bala şi 15% spre Dunărea veche, iar dragarea unor canale de 30 de metri lăţime cu adâncimi de minim 2 metri va crea condiţii pentru ca un volum mai mare de apă să ajungă pe Dunărea Veche, implicând spre Cernavodă, explică sursa.
Problema cea mai mare pentru dragaj în acest moment este nivelul foarte mic al apei, care produce riscul de blocare a navelor în bancuri de nisip şi face ca utilajele disponibile în Constanţa sau în alte zone să nu poată fi mobilizate pe braţul vechi al Dunării, iar în apropierea podului de la Cernavodă au fost amplasate şi ancorate bariere cu o lungime totală de 200 de metri, dispuse perpendiculare pe malul stâng pentru a devia curentul către zona navigabilă şi către prizele de apă ale centralei şi ale Canalului Dunăre-Marea Neagră, adaugă comunicatul.
Un dig scurt de piatră, numit egle, urmează să fie construit la Cernavodă, în axul podului, pornind de la malul stâng spre mijlocul fluviului, pe o lungime de circa 150 de metri, iar rolul acestuia este de a împinge apa către partea adâncă a fluviului, unde se află canalul navigabil, gura Canalului Dunăre-Marea Neagră şi priza de apă a centralei nucleare, iar această structură ajută zonele dragate să nu se umple la loc cu nisip, precizează Guvernul.
În zona Canalului Dunăre-Marea Neagră se pot lua măsuri pentru a conserva apa necesară centralei şi pentru a suplimenta debitul necesar prin pompaj, iar soluţia presupune instalarea unui dig mobil gonflabil, care ar asigura un nivel suficient pentru răcirea centralei, iar în situaţii critice apa din canal poate fi folosită în tandem cu pompajul pentru a asigura debitul, explică Executivul.
CNE Cernavodă are în vedere echipamentele de pompare de mare putere şi instalaţiile de răcire care pot asigura răcirea în condiţii optime chiar şi în cazul în care debitul apei nu este suficient, iar în scenariul în care nivelul apei pe Dunăre în zona Cernavodă ar fi de 1,05 m, răcirea se va face în circuit închis cu apă rezultată din echipamentul de intrare al centralei, care s-ar alimenta din surse subterane sau apă demineralizată stocată, iar CNE Cernavodă asigură echipamentele necesare şi planificarea pentru un astfel de scenariu, încheie comunicatul.






















































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2026, 14:47)
apa este așa de mică ca dragoarele vor eșua. dar de ce nu le lăsăm sa eșueze, ca sa putem chema macarale de la erbasu și concelex sa ridice dragoarele eșuate? iar apoi, dacă macaralele cad, sa chemam armata sa curețe canalul navigabil cu dinamita.