Ursula von der Leyen propune o Europă fără dependenţe economice şi de securitate

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a conturat în discursul despre Starea Uniunii prezentat ieri în plenul Parlamentului European, proiectul unei Uniuni Europene care este obligată să se transforme dintr-o putere economică şi normativă într-un actor capabil să îşi apere industria, securitatea, modelul social şi independenţa tehnologică.

Von der Leyen a descris o Europă mai puternică decât în trecut, dar simultan mai expusă războaielor, energiei scumpe, concurenţei Chinei, presiunilor migratorii, atacurilor hibride şi schimbărilor provocate de inteligenţa artificială. Conceptul care uneşte toate aceste teme este independenţa europeană, atât din punct de vedere energetic, cât şi din punct de vedere al materiilor prime, al tehnologiei şi al protecţiei militare.

Preşedinta Comisiei Europene a reiterat că relansarea economiei reprezintă principala prioritate, într-un moment în care efectele crizelor succesive sunt resimţite atât de populaţie, cât şi de companii. Von der Leyen recunoaşte că economia europeană a rezistat mai bine decât se anticipa, iar şomajul se menţine aproape de minime istorice, dar avertizează că această stabilitate aparentă ascunde presiuni serioase: „Economia noastră a rezistat efectelor războaielor din Orientul Mijlociu mai bine decât ne aşteptam. Iar şomajul se află aproape de minime istorice. Presiunile provocate de creşterea preţurilor energiei şi a costurilor de împrumut sunt însă resimţite de cetăţeni şi de întreprinderi. Va trebui să facem alegeri bugetare clare pentru a asigura sustenabilitatea finanţelor publice, protejând în acelaşi timp investiţiile. De aceea, relansarea economiei europene este prioritatea noastră numărul unu”.

Potrivit diagnosticului pus de preşedinta Comisiei Europene în discursul său privind Starea Uniunii, blocului comunitar nu îi lipsesc resursele, ci capacitatea de a le concentra şi utiliza eficient. Uniunea dispune de una dintre cele mai mari pieţe ale lumii, de industrii performante, servicii avansate, economii private considerabile şi o monedă de rezervă internaţională, însă toate acestea rămân fragmentate de graniţe juridice, fiscale, financiare şi administrative. „Avem o piaţă uriaşă, industrii şi servicii de talie mondială, un volum impresionant de economii şi una dintre principalele monede ale lumii. Şi totuşi, capitalul, reţelele şi puterea noastră de cumpărare rămân fragmentate”, a afirmat Ursula von der Leyen. Soluţia propusă de Comisie este construirea unei economii în care energia, capitalul şi inovarea să circule mai uşor între state, iar economiile cetăţenilor europeni să finanţeze într-o măsură mai mare dezvoltarea companiilor din UE.

• Reducerea birocraţiei, obiectiv prioritar pentru Executivul comunitar

În această viziune, piaţa unică nu mai este doar un spaţiu al liberei circulaţii, ci infrastructura economică a suveranităţii europene. O autorizaţie întârziată, o conexiune la reţeaua electrică blocată sau o finanţare refuzată pot decide dacă o investiţie şi locurile de muncă asociate acesteia rămân în Europa sau se mută în Statele Unite ori Asia. „În economia de astăzi, viteza este esenţială. O autorizaţie sau un formular, o conectare la reţea sau o decizie de finanţare pot determina locul în care se face o investiţie şi locul în care se creează locuri de muncă. Trebuie să avansăm mult mai repede”, a precizat preşedinta Comisiei Europene.

De aceea, reducerea birocraţiei a fost prezentată ca una dintre soluţiile principale pentru redresarea competitivităţii. Potrivit preşedintei Comisiei Europene, cele 12 propuneri omnibus ce ar urma să devină acte normative au ca scop reducerea poverii administrative cu aproximativ 17 miliarde euro pe an. Beneficiarii direcţi vor fi întreprinderile mici şi mijlocii, care suportă mult mai greu decât marile corporaţii costurile raportării, autorizării şi conformării.

„Acolo unde povara administrativă încetineşte activitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici şi mijlocii, trebuie să o reducem drastic”, a spus von der Leyen, care solicită statelor membre ale UE să nu mai adauge obligaţii naţionale peste regulile europene: „Da, facem tot ce putem la nivel european pentru reducerea birocraţiei. Cred însă că a venit momentul ca statele membre să îşi asume partea lor de responsabilitate. Dacă tratăm cu seriozitate simplificarea, avem nevoie şi de un pact împotriva suprareglementării.”

Cu toate acestea, apare însă o contradicţie greu de ignorat. Comisia promite simplificare, dar anunţă concomitent noi acte legislative, strategii, fonduri, alianţe, instituţii şi mecanisme de control. Pentru IMM-uri, competitivitatea nu va depinde de numărul iniţiativelor anunţate, ci de reducerea efectivă a timpului şi banilor necesari conformării. O legislaţie europeană mai amplă, chiar bine intenţionată, poate continua să favorizeze companiile mari, capabile să finanţeze departamente juridice şi administrative, în detrimentul întreprinderilor mici.

• 90 miliarde euro, factura suplimentară plătită de UE după închiderea Strâmtorii Ormuz

Energia constituie o altă problemă structurală, ce a făcut parte din discursul Starea Uniunii. Ursula von der Leyen a admis că UE nu poate să rămână o putere industrială dacă preţurile din energie sunt permanent mai mari decât cele plătite de concurenţi. Preşedinta Comisiei Europene a reamintit că, după întreruperea gazului rusesc, Uniunea şi-a diversificat furnizorii şi a investit în capacităţi interne, dar a rămas dependentă de importurile de combustibili fosili şi vulnerabilă la crizele geopolitice. Închiderea Strâmtorii Ormuz a demonstrat încă o dată costurile acestei dependenţe, combustibilii fosili importaţi generând cheltuieli suplimentare de 90 miliarde euro fără ca Europa să primească mai multă energie.

Răspunsul propus de Comisia Europeană este electrificarea accelerată a economiei prin surse regenerabile, energie nucleară, biometan, reţele extinse şi capacităţi de stocare. Semnificativă este includerea energiei nucleare, alături de sursele regenerabile, într-o abordare declarată neutră din punct de vedere tehnologic. „Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a dispune de energie curată, accesibilă şi produsă în Europa. Fie că vorbim despre surse regenerabile şi energie nucleară, despre biometan sau alte soluţii. Trebuie să fim neutri din punct de vedere tehnologic. Aceste surse trebuie însă să ne ofere independenţă”, a declarat Ursula von der Leyen.

Potrivit domniei sale, obiectivul este dublarea ponderii electricităţii până în 2040, ceea ce ar putea reduce factura importurilor de combustibili fosili cu 260 de miliarde de euro anual. Problema este că Europa produce deja mai multă energie regenerabilă decât poate integra, capacităţi de şase ori mai mari decât cele conectate anual aşteptând accesul la reţele.

Unul din criteriile prin carea competitivitatea UE este analizată în Starea Uniunii este raportate la China. Potrivit preşedintei Comisiei Europene, deficitul comercial european a ajuns la un miliard de euro pe zi, ceea ce a determinat-o pe Ursula von der Leyen să afirme că al doilea şoc chinezesc nu mai este o ameninţare viitoare, ci o realitate care afectează fabricile şi comunităţile industriale europene. „El provoacă dezindustrializare în regiunile care reprezintă nucleul industrial al Europei. Această situaţie nu este sustenabilă”, avertizează preşedinta Comisiei.

China rămâne un partener comercial indispensabil pentru UE, dar şi principalul concurent industrial şi o sursă de dependenţă strategică. UE depinde de China în proporţie de peste 80% pentru numeroase materii prime critice şi de 90% pentru unele pământuri rare.

De aceea, Ursula von der Leyen doreşte înfiinţarea Noii Corporaţii Europeană pentru Materii Prime Critice, ce va coordona achiziţiile şi stocurile necesare producţiei de automobile electrice, cipuri, baterii, tehnologii curate şi echipamente militare.

• Von der Leyen: „Avem nevoie de un sistem bancar construit pentru creştere, nu numai pentru stabilitate”

În plan financiar, Ursula von der Leyen a reiterat că pentru finanţarea economiei europene este necesară mobilizarea economisirilor cetăţenilor din cele 27 de state membre. Ea a menţionat că firmele din UE, mai ales întreprinderile inovatoare, depind prea mult de creditarea bancară şi găsesc mai greu capital pentru extindere decât concurenţii americani. „Trebuie să creăm condiţiile necesare pentru ca întreprinderile noastre să atragă investiţii şi să se dezvolte. De aceea, activitatea noastră privind Uniunea economiilor şi investiţiilor este atât de importantă. Dezvoltarea pieţelor de capital necesită însă timp, iar nevoile întreprinderilor noastre sunt urgente. Avem nevoie de un sistem bancar construit pentru creştere, nu numai pentru stabilitate”, a spus Ursula von der Leyen.

De aceea, Comisia pregăteşte un nou pachet legislativ bancar, axat pe simplificare, reducerea fragmentării şi creşterea disponibilităţii instituţiilor financiare de a finanţa investiţii cu un grad mai ridicat de risc. „Ştim că există cerere de capital. Avem însă nevoie de o capacitate mai mare şi de o disponibilitate sporită pentru asumarea riscurilor”, a precizat Ursula von der Leyen.

Problema nerezolvată este finanţarea propriilor ambiţii ale Uniunii. Energia, apărarea, digitalizarea, inteligenţa artificială, protecţia socială, adaptarea climatică şi extinderea necesită sume uriaşe. Preşedinta Comisiei s-a limitat însă să afirme că „orice buget modern are nevoie de noi resurse proprii”, fără să explice dacă acestea vor proveni din taxe europene, contribuţii naţionale mai mari sau noi împrumuturi comune.

• UE pierde competiţia globală privind inovarea tehnologică, dar doreşte să fie în frunte privind utilizarea AI

Inteligenţa artificială ocupă un loc central în strategia economică şi de securitate a UE, potrivit Stării Uniunii. Von der Leyen o descrie drept „un strat fundamental” al economiei şi securităţii europene, capabil să crească productivitatea şi să îmbunătăţească serviciile publice, dar şi să genereze ameninţări fără precedent. „Sunt optimistă că inteligenţa artificială are potenţialul de a aduce beneficii omenirii, dacă procedăm corect. Ca orice tehnologie nouă şi puternică, inteligenţa artificială presupune însă un echilibru între posibilităţi şi riscuri. Dacă nu gestionăm aceste riscuri, nu vom putea valorifica niciodată posibilităţile oferite de inteligenţa artificială”, a arătat preşedinta Comisiei Europene.

Ea a menţionat şi mai multe riscuri care includ atacurile cibernetice, folosirea modelelor de către adversari şi apariţia sistemelor capabile să se autoperfecţioneze.

„Modelele aflate în curs de dezvoltare vor permite atacuri informatice la un nivel pe care nu ni l-am fi putut imagina. În curând, ele vor ajunge în mâinile unor adversari care privesc lumea într-un mod foarte diferit de noi. În acelaşi timp, pericolele modelelor capabile să se autoperfecţioneze devin tot mai evidente”, a precizat Ursula von der Leyen.

De aceea, preşedinta Comisiei Europene a arătat că, prin Regulamentul privind inteligenţa artificială şi colaborarea cu Canada, Regatul Unit şi alţi parteneri, UE doreşte să participe la stabilirea standardelor globale pentru evaluarea şi securitatea modelelor avansate.

Von der Leyen a recunoscut că UE nu conduce dezvoltarea celor mai performante modele, dar consideră că poate obţine o mare parte din valoarea economică prin aplicarea lor în industria reală.

„Nu trebuie să fim neapărat cei care dezvoltă tehnologia de frontieră pentru a fi cei care obţin cea mai mare valoare din utilizarea ei. Esenţial este să creăm valoarea pe care inteligenţa artificială nu a produs-o încă. Să mutăm inteligenţa artificială de pe ecran în economia şi societatea reale: în fabrici, în saloanele spitalelor, în agricultura de precizie, în reţelele energetice, în conducerea autonomă şi în apărare”, a spus Ursula von der Leyen.

Ea a menţionat că avantajul UE constă în industriile sale şi în datele de calitate pe care acestea le deţin. Vulnerabilitatea rămâne dependenţa de cipuri, servicii cloud, putere de calcul şi modele create preponderent de companii americane sau chineze. De aceea, aplicarea noii tehnologii poate genera valoare, dar nu garantează suveranitate tehnologică.

Mai mult, Comisia doreşte să folosească inteligenţa artificială pentru îmbunătăţirea diagnosticării. Von der Leyen a spus: „Îmi doresc ca medicul meu să aibă acces instantaneu, cu ajutorul inteligenţei artificiale, la toate datele necesare pentru a lua cea mai bună decizie de diagnostic sau tratament? Da, desigur. Îmi doresc însă ca medicul meu să fie un robot asistat de inteligenţă artificială? Nu, bineînţeles că nu. Nu vreau ca un robot să îmi spună dacă am sau nu cancer. Ideea este că inteligenţa artificială trebuie să le ofere medicilor noştri mai multă putere de acţiune, nu să îi înlocuiască”.

Abordarea este prudentă şi centrată pe pacient, dar discursul nu oferă răspunsuri în privinţa răspunderii pentru diagnostice greşite, protecţiei datelor medicale, costurilor digitalizării şi accesului inegal la tehnologie.

• Protocol european de securitate, similar cu articolul 4 din Tratatul NATO

Agenda economică şi tehnologică este însoţită de o extindere majoră a rolului Uniunii în apărare. Ursula von der Leyen a arătat că, în ultimii cinci ani, cheltuielile europene din domeniu au crescut cu aproape 80%, generând investiţii-record în capacităţi militare. Potrivit preşedintei Comisiei Europene, noul instrument european pentru facilitatorii strategici va finanţa apărarea aeriană şi antirachetă, transportul militar, realimentarea în aer, sistemele spaţiale şi capacităţile cibernetice. „Aceste sisteme sunt esenţiale şi avem nevoie de mai multe. Numai împreună dispune Europa de amploarea necesară pentru a le furniza”, a spus preşedinta Comisiei, care a adăugat: „Numai o postură europeană de apărare puternică şi credibilă ne va garanta securitatea. Iar în această privinţă nu trebuie să existe nicio îndoială: Europa va apăra fiecare metru pătrat al teritoriului său”.

Mai mult, în faţa atacurilor cibernetice, sabotajelor, incendiilor provocate şi incursiunilor dronelor, Ursula von der Leyen a propus crearea unui mecanism asemănător articolului 4 al NATO. Potrivit domniei sale, un protocol european de securitate pentru situaţii de urgenţă ar permite unui stat membru să convoace toate celelalte state pentru coordonarea răspunsului, descurajarea escaladării şi limitarea efectelor.

„Europa are nevoie de propriul manual de răspuns la ameninţările hibride. Avem nevoie urgentă de un consens privind modul în care răspundem anumitor incidente - cele care se situează sub pragul agresiunii armate, dar ne ameninţă în mod evident securitatea naţională”, a precizat Ursula von der Leyen.

• Măsuri antimigraţie, pentru consolidarea controlului la frontierele UE

În privinţa temei migraţiei ilegale, pe baza căreia au crescut în ultimii ani bazinele electorale ale partidelor extremiste şi suveraniste din UE, preşedinta Comisiei Europene a solicitat aplicarea completă de către cele 27 de state membre a Pactului privind migraţia şi azilul, consolidarea Frontex şi accelerarea returnărilor.

„După ani de muncă, avem în sfârşit un cadru european comun. Un cadru care conferă responsabilităţi tuturor şi care le cere tuturor solidaritate. Acesta trebuie acum pus în aplicare pe deplin”, a spus Ursula von der Leyen.

Potrivit cifrelor prezentate de Von der Leyen, sosirile ilegale s-au redus cu 55% în ultimii doi ani şi cu încă 35% în anul curent. În plus, Comisia doreşte un cadru de urgenţă pentru situaţiile în care deplasările în masă sunt provocate şi folosite drept instrument de presiune asupra frontierelor. Acesta ar permite derogări temporare şi strict definite de la procedurile obişnuite. Practic, preşedinta Comisiei Europene încearcă să împace obligaţiile umanitare cu cererea tot mai puternică pentru control: „Mesajul Europei este clar: ne vom respecta întotdeauna valorile şi drepturile fundamentale. Nu vom face însă niciodată compromisuri în privinţa protejării frontierelor. Noi, europenii, hotărâm cine intră în Uniunea noastră şi în ce condiţii. Nu călăuzele şi traficanţii”.

Politica propusă de Ursula von der Leyen combină controlul frontierelor şi returnările cu migraţia legală, sistemele de avertizare timpurie şi investiţiile în statele de origine. Comisia promite birouri de acces în ţările partenere şi o Iniţiativă mediteraneeană pentru competenţele şi locurile de muncă ale tinerilor. Obiectivul declarat este ca aceştia să poată obţine locuri de muncă, formare şi ucenicii fără să fie obligaţi să îşi rişte viaţa. Rămâne însă sensibilă posibilitatea ca „flexibilitatea” permisă în situaţii de urgenţă să devină o derogare permanentă de la normele obişnuite de azil.

În ansamblu, discursul Ursulei von der Leyen anunţă trecerea de la Europa reglementării la Europa puterii. Uniunea imaginată de preşedinta Comisiei îşi protejează industria, îşi produce energia, mobilizează economiile populaţiei, sprijină IMM-urile, aplică inteligenţa artificială în fabrici şi spitale, investeşte în apărare şi controlează mai ferm frontierele. În acelaşi timp, promite locuinţe accesibile, îngrijire, educaţie adaptată noii economii şi protejarea locurilor de muncă.

Viziunea este ambiţioasă, iar diagnosticul identifică unele dintre cele mai grave vulnerabilităţi ale Uniunii: energia scumpă, fragmentarea capitalului, dependenţa de China, decalajul tehnologic, slăbiciunea apărării şi pierderea competitivităţii. Marea problemă este distanţa dintre amploarea promisiunilor şi resursele disponibile. Europa trebuie să se înarmeze, să se reindustrializeze, să îşi modernizeze reţelele, să finanţeze tehnologia, să protejeze populaţia şi să îşi securizeze frontierele, toate în acelaşi timp. Von der Leyen oferă direcţia politică, dar nu şi toate răspunsurile privind costurile, sursele de finanţare, împărţirea responsabilităţilor şi acceptarea socială a transformării. Succesul acestei „Europe independente” nu va depinde de numărul strategiilor şi actelor legislative anunţate, ci de capacitatea Uniunii de a transforma proiectele instituţionale în energie mai ieftină, finanţare accesibilă, servicii publice mai bune, întreprinderi mai competitive şi securitate reală pentru cetăţeni.

• Ce nu s-a spus în discursul privind Starea Uniunii

După aproape şapte ani cu Ursula von der Leyen la conducerea Comisiei Europene, UE a devenit mai unită în faţa ameninţărilor externe şi mai ambiţioasă în domeniile climatic, digital şi militar, dar este mai vulnerabilă economic, social şi politic.

Acest lucru este demonstrat de faptul că, potrivit datelor Eurostat, economia europeană înaintează lent. În trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul a crescut cu 0,5% în UE şi cu 0,4% în zona euro, iar inflaţia a urcat la 3,3% în august, conform sursei citate. Şomajul rămâne redus, dar energia scumpă, investiţiile insuficiente şi productivitatea slabă afectează industria. Europa reglementează inteligenţa artificială şi platformele digitale, însă nu produce companii tehnologice comparabile cu giganţii americani şi chinezi. Pactul verde a accelerat tranziţia energetică, dar obligaţiile au fost introduse înainte ca UE să dispună de infrastructura, materiile prime şi tehnologiile necesare.

Peste toate acestea intervine o presiunea socială din ce în ce mai vizibilă. Aproximativ 93 de milioane de europeni, potrivit datelor publicate pe site-ul Comisiei Europene, sunt expuşi riscului de sărăcie sau excluziune, locuinţele şi chiriile continuă să se scumpească, iar costul vieţii reprezintă principala preocupare pentru numeroşi cetăţeni. Criza demografică agravează situaţia: rata fertilităţii a coborât la 1,34 copii pentru o femeie, iar populaţia UE creşte numai datorită migraţiei. Deşi Europa are nevoie de lucrători străini pentru a-şi susţine economia şi sistemele sociale, respectiva migraţie alimentează ascensiunea partidelor suveraniste şi radicale.

Din punct de vedre politic, UE este mai necesară, dar şi mai contestată. Dreapta radicală şi suveranistă deţine aproximativ 26% dintre mandatele Parlamentului European şi urmăreşte limitarea puterii Comisiei, întărirea statelor naţionale şi încetinirea integrării.

Lipsa de transparenţă privind activitatea Comisiei Europene a dus la creşterea neîncrederii unei părţi importante din cetăţeni celor 27 de state membre în activitatea instituţiei de la Bruxelles. Scandalul „Pfizergate”, declanşat de refuzul publicării mesajelor schimbate de von der Leyen cu directorul Pfizer, Albert Bourla a afectat mult credibilitatea instituţiei. Mai mult Tribunalul din cadrul CJUE, deşi nu a constatat corupţie sau ilegalitatea contractului, a considerat neconvingătoare explicaţiile Comisiei privind dispariţia mesajelor.

Bilanţul celor şapte ani de când Ursula von der Leyen este în fruntea Comisiei Europene este dominat de contradicţii: UE îşi cunoaşte vulnerabilităţile, dar reacţionează prea lent; are obiective climatice, însă nu suficientă energie ieftină; în blocul comunitar sunt economii private importante, dar pieţele de capital sunt fragmentate; UE are ambiţii militare, dar capacităţile de producţie sunt dependente de Statele Unite.