Canada urmăreşte o alianţă cu UE, pe măsură ce conflictul pe care îl are cu SUA se intensifică

Premierul canadian Mark Carney a declarat că Ottawa urmăreşte construirea unei „alianţe unice” cu Uniunea Europeană, într-un nou semnal al încercărilor Canadei de a-şi diversifica relaţiile economice şi strategice, pe fondul intensificării conflictului comercial pe care îl are cu Statele Unite ale Americii.

Ideea unei apropieri semnificative de blocul comunitar, inclusiv scenarii care merg dincolo de actualul parteneriat comercial, a câştigat teren în Canada în ultimii doi ani. Autorităţile de la Ottawa încearcă să reducă dependenţa economiei canadiene de piaţa americană şi să dezvolte relaţii mai strânse cu alţi parteneri occidentali.

Potrivit unui articol publicat sâmbătă de Wall Street Journal, după introducerea tarifelor administraţiei Trump, Carney a făcut presiuni pentru consolidarea legăturilor cu UE şi i-a cerut unui emisar special pentru Europa să analizeze variante de cooperare care să se situeze „sub nivelul aderării depline la UE sau la piaţa sa comună”, conform unor persoane familiarizate cu discuţiile.

Premierul canadian a exclus însă, cel puţin pentru moment, perspectiva unei aderări propriu-zise.

„Nu încercăm să devenim membri ai Uniunii Europene”, a declarat Carney duminică, în faţa jurnaliştilor. În schimb, Canada începe discuţiile privind constituirea unei „alianţe unice” cu blocul celor 27 de state, cu care are deja un acord comercial extins.

„Împărtăşim aceleaşi valori, avem aceleaşi priorităţi şi dispunem de puncte forte foarte complementare”, a afirmat premierul canadian, care urmează să susţină în această săptămână un discurs în Parlamentul European.

• O relaţie fără precedent între UE şi o ţară din afara Europei

Canada are legături istorice şi culturale puternice cu Europa. Fostă colonie britanică, ţara are un sistem parlamentar, servicii medicale universale şi un model de protecţie socială care prezintă numeroase asemănări cu cele existente în statele europene.

Există chiar şi o mică frontieră terestră între Canada şi un stat european. În urma acordului privind împărţirea insulei Hans, Canada are o graniţă cu Regatul Danemarcei pe această insulă situată între Groenlanda şi teritoriul canadian.

În pofida acestor legături, o eventuală aderare la UE s-ar confrunta cu un obstacol fundamental: Canada nu este o ţară europeană din punct de vedere geografic.

Procesul de aderare la Uniunea Europeană presupune mai multe etape şi necesită acordul unanim al celor 27 de state membre. În prezent, nouă ţări au statut oficial de candidate la aderare.

Există însă şi alte modele de integrare. Norvegia şi Elveţia, de exemplu, nu sunt membre ale UE, dar au construit relaţii extinse cu blocul comunitar în domenii precum comerţul şi libera circulaţie.

Potrivit Wall Street Journal, Carney le-ar fi prezentat liderilor europeni posibilitatea ca Ottawa să obţină un statut adaptat, puternic integrat, asemănător unui „membru asociat”. Oficiali canadieni şi europeni citaţi de publicaţie susţin că cel puţin o parte dintre liderii UE sunt deschişi explorării unei asemenea formule.

• De la energie şi comerţ până la inteligenţă artificială

Discuţiile ar viza o cooperare mult mai amplă decât actualele relaţii comerciale. Printre variantele analizate se numără reducerea suplimentară a barierelor comerciale, instalarea unor cabluri submarine care să conecteze Canada de Europa, reorientarea infrastructurii energetice pentru facilitarea exporturilor canadiene de gaze către piaţa europeană şi dezvoltarea unor noi infrastructuri pentru inteligenţă artificială şi tehnologie.

Unul dintre cele mai ambiţioase scenarii discutate ar presupune chiar acordarea posibilităţii cetăţenilor canadieni de a locui şi lucra în Europa fără viză.

O asemenea formulă ar crea o relaţie fără precedent între Uniunea Europeană şi o ţară situată în afara continentului. Ambasadorul UE în Canada a declarat recent pentru Canadian Press că viitorul parteneriat ar putea fi diferit de orice altă relaţie instituţională existentă în prezent, fără să ofere însă detalii concrete.

Parametrii alianţei nu au fost încă prezentaţi oficial, dar există mai multe indicii privind accelerarea apropierii dintre cele două părţi.

Înaintea discursului pe care Carney urmează să îl susţină joi la Strasbourg, Parlamentul European a anunţat deschiderea unui nou birou de reprezentare la Ottawa, măsură despre care instituţia spune că reflectă angajamentul pentru aprofundarea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

• Schimburile comerciale au crescut cu peste 80% într-un deceniu

Canada şi Uniunea Europeană au deja o relaţie economică importantă, consolidată după intrarea în vigoare provizorie, în 2017, a unei mari părţi din Acordul Economic şi Comercial Cuprinzător UE-Canada (CETA).

Comerţul bilateral cu bunuri şi servicii a ajuns anul trecut la 130,8 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 151 de miliarde de dolari, potrivit Comisiei Europene. Valoarea schimburilor a crescut cu peste 80% în ultimul deceniu.

Printre principalele exporturi europene către Canada se numără automobilele, utilajele şi produsele farmaceutice. În sens invers, Canada furnizează Europei petrol, îngrăşăminte, minerale critice şi metale de bază.

Totuşi, relaţia comercială nu este lipsită de obstacole. Zece state membre ale UE nu au ratificat încă acordul CETA semnat în 2016, chiar dacă mare parte din prevederile sale sunt aplicate provizoriu.

• Carney îşi consolidează relaţiile cu liderii europeni

Fost guvernator al Băncii Angliei, Mark Carney are legături vechi cu Europa, construite în perioada carierei sale în sectorul financiar. După ce a devenit premier al Canadei, în martie 2025, acesta şi-a intensificat relaţiile cu liderii europeni.

Prima sa deplasare oficială în străinătate în calitate de premier a fost la Paris, şi nu în Statele Unite, o abatere de la tradiţia politică modernă canadiană. Cu acea ocazie, Carney a descris Canada drept „cea mai europeană dintre ţările non-europene”.

Ulterior, mai mulţi lideri europeni au abordat public posibilitatea unei integrări mai strânse a Canadei. Preşedintele Finlandei, Alexander Stubb, a descris la un moment dat perspectiva drept „o căsătorie făcută în rai”.

Într-un interviu acordat CBC News în aprilie, Stubb a afirmat că îşi poate imagina o Uniune Europeană mult mai extinsă şi că o eventuală participare a Canadei ar trebui decisă de canadieni. El a subliniat însă că apropierea valorilor dintre cele două părţi ar putea permite construirea unui parteneriat strategic foarte strâns.

Carney a cultivat în paralel relaţia tradiţională a Canadei cu Franţa, efectuând mai multe vizite în această ţară şi dezvoltând o relaţie apropiată cu preşedintele Emmanuel Macron. Cei doi lideri urmează să se întâlnească duminică în Saint-Pierre-et-Miquelon, teritoriu francez situat la aproximativ 25 de kilometri de coasta Newfoundland.

În martie, ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a evocat la rândul său perspectiva unei apropieri şi mai mari, afirmând în cadrul unei conferinţe că „poate Canada, la un moment dat” ar putea ajunge să adere la UE.

• Canadienii susţin apropierea de Europa, dar sunt împărţiţi în privinţa aderării

Opinia publică din Canada pare să susţină în mare măsură consolidarea relaţiilor cu Uniunea Europeană, însă perspectiva aderării efective continuă să împartă populaţia.

Un sondaj realizat în această lună de institutul canadian Abacus Data arată că aproximativ 80% dintre canadieni consideră că ţara ar trebui să intensifice cooperarea cu UE în domeniul politicii externe, apărării şi economiei, cu şase puncte procentuale mai mult decât la măsurătoarea precedentă, din februarie.

Totodată, 56% dintre respondenţi consideră că Canada are mai multe lucruri în comun cu statele Uniunii Europene decât cu Statele Unite.

În ceea ce priveşte aderarea propriu-zisă, opiniile sunt mult mai împărţite: 49% dintre respondenţi ar susţine intrarea Canadei în UE, sprijinul fiind mai ridicat în rândul alegătorilor de centru şi de stânga.

Există însă şi voci sceptice. Unii canadieni se tem că o apropiere prea mare de Bruxelles ar putea deteriora şi mai mult relaţia cu Statele Unite, principalul partener comercial al ţării. Alţii ridică problema unei eventuale diminuări a suveranităţii naţionale în cazul unei integrări instituţionale mai profunde cu Uniunea Europeană.

• Relaţiile comerciale cu SUA, deteriorate după revenirea lui Trump

Apropierea Canadei de Uniunea Europeană are loc pe fondul unei deteriorări puternice a relaţiilor comerciale cu Statele Unite după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025. Administraţia americană a lansat o serie de măsuri tarifare împotriva importurilor canadiene, vizând în diferite etape sectoare precum oţelul, aluminiul, industria auto şi alte categorii de produse. Primele măsuri ample anunţate în 2025 prevedeau tarife de 25% pentru o parte importantă a mărfurilor provenite din Canada, Washingtonul invocând inclusiv probleme legate de securitatea frontierei şi traficul de fentanil.

Disputa s-a amplificat în 2026, după mai multe tentative nereuşite de negociere între administraţia Trump şi guvernul condus de Mark Carney. În august, Statele Unite au introdus tarife de 50% asupra unor produse canadiene în valoare de 27,6 miliarde de dolari, iar Ottawa a răspuns prin măsuri echivalente. Începând cu 8 septembrie, Canada aplică tarife de 15%, 25% şi 50% unor importuri americane în valoare de 27,6 miliarde de dolari, inclusiv în sectoare precum oţelul, produsele lactate, electrocasnicele, echipamentele agricole, celuloza şi hârtia şi electronicele.

Conflictul comercial a determinat guvernul Carney să accelereze strategia de reducere a dependenţei economice de Statele Unite şi de diversificare a pieţelor de export. În acest context, consolidarea relaţiei cu Uniunea Europeană a devenit una dintre direcţiile centrale ale politicii economice externe a Canadei, Carney urmărind dublarea comerţului canadian cu pieţele din afara SUA în următorul deceniu.