Numărul centenarilor este în creştere; presiune pe sistemul de pensii şi pe serviciile medicale

Numărul persoanelor cu vârsta de cel puţin 100 de ani este în creştere la nivel global. Japonia, „vârf de lance” pe această zonă, a depăşit, pentru prima dată, pragul de 100.000, potrivit datelor publicate de autorităţile nipone. Evoluţia reflectă atât îmbătrânirea accentuată a populaţiei, cât şi creşterea speranţei de viaţă, potrivit CNN.

Pe de altă parte, Japonia se confruntă de mai multe decenii cu una dintre cele mai rapide îmbătrâniri demografice din lume. Situaţii similare, legate de longevitate, sunt vizibile şi în alte zone ale globului, Australia, Europa şi America de Nord. De asemenea problemele sunt similare. Creşterea numărului de centenari are loc în paralel cu reducerea populaţiei active şi cu scăderea natalităţii. Datele oficiale arată că femeile reprezintă cea mai mare parte a populaţiei care a depăşit vârsta de 100 de ani, diferenţa dintre femei şi bărbaţi fiind semnificativă. Fenomenul este urmărit îndeaproape de autorităţi, deoarece longevitatea ridicată pune presiune asupra sistemului de pensii, serviciilor medicale şi sistemelor de îngrijire pe termen lung. Creşterea numărului de centenari este una dintre cele mai vizibile consecinţe ale transformărilor demografice prin care trece Japonia. În acelaşi timp, ţara continuă să înregistreze un număr redus de naşteri, ceea ce contribuie la modificarea structurii populaţiei. Pentru autorităţile nipone, problema demografică nu se limitează la creşterea numărului persoanelor vârstnice. Raportul dintre populaţia activă şi cea aflată la vârsta pensionării reprezintă una dintre principalele provocări pentru economia şi sistemul social al Japoniei. Depăşirea pragului de 100.000 de centenari marchează, astfel, un nou reper în evoluţia demografică a ţării, într-un context în care Japonia trebuie să gestioneze simultan longevitatea ridicată, natalitatea scăzută şi diminuarea populaţiei.

Japonia, a patra economie a lumii, a început în ultimii ani să se bazeze tot mai mult pe lucrători străini pentru compensarea deficitului de forţă de muncă. Autorităţile au extins programele destinate muncitorilor străini, inclusiv pentru lucrători calificaţi şi pentru alte categorii de angajaţi necesari în sectoare în care companiile întâmpină dificultăţi în recrutarea personalului local. Imigraţia economică reprezintă însă un subiect sensibil într-o societate care, în mod tradiţional, a avut o politică restrictivă în privinţa imigraţiei.

În paralel cu creşterea necesarului de forţă de muncă din străinătate, guvernul japonez a înăsprit recent anumite condiţii privind obţinerea vizelor. Fenomenul creează o situaţie dificilă pentru autorităţi: economia are nevoie de mai mulţi lucrători străini, în timp ce o parte a societăţii solicită un control mai strict al imigraţiei şi al prezenţei străinilor.