Criza energetică provocată de războiul din Iran grăbeşte tranziţia globală spre energie curată

Criza energetică declanşată de războiul din Iran determină guvernele din întreaga lume să îşi regândească dependenţa de petrol şi gaze, orientându-se tot mai mult către energie nucleară, surse regenerabile şi diversificarea aprovizionării, transmite Reuters.

Blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran, după atacurile SUA şi Israel din 28 februarie, a provocat cea mai gravă perturbare a pieţelor energetice din ultimele decenii, arată Reuters. Potrivit aceleiaşi surse, aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol şi gaze naturale lichefiate au fost afectate, iar preţul petrolului a depăşit pragul de 100 de dolari pe baril.

Criza actuală reprezintă a treia mare perturbare energetică a acestui deceniu, după pandemia din 2020 şi invazia Rusiei în Ucraina din 2022, menţionează Reuters, ambele contribuind la creşterea inflaţiei la nivel global.

În acest context, marile economii îşi ajustează strategiile energetice, astfel că, Europa a anunţat noi garanţii financiare pentru energia nucleară, după ani în care mai multe state au închis reactoare, informează Reuters. Conform sursei menţionate anterior, oficialii europeni admit acum că reducerea ponderii energiei nucleare în ultimele decenii a fost o greşeală strategică.

Reuters arată că în Asia, regiunea cea mai dependentă de importurile din Orientul Mijlociu, impactul este imediat. Rafinăriile din Singapore şi Malaysia au redus producţia, iar companii din Japonia şi Taiwan au diminuat livrările. În Taiwan, autorităţile analizează redeschiderea ultimei centrale nucleare închise recent, în timp ce Japonia accelerează planurile de repornire a reactoarelor oprite după dezastrul de la Fukushima, informează aceeaşi sursă menţionată.

China, cel mai mare consumator global de energie şi principal importator de petrol iranian, a redus activitatea rafinăriilor şi a limitat exporturile de combustibil pentru a proteja piaţa internă, spune Reuters. În paralel, Beijingul accelerează tranziţia către energie regenerabilă şi îşi extinde rezervele strategice; economia chineză este relativ mai protejată datorită rezervelor consistente şi electrificării avansate, cu peste jumătate din energia produsă din surse regenerabile şi o pondere ridicată a vehiculelor electrice, mai adaugă Reuters.

Uniunea Europeană resimte direct creşterea costurilor, factura importurilor de combustibili fosili majorându-se cu aproximativ 6 miliarde de euro de la începutul conflictului, iar Bruxelles-ul pregăteşte măsuri pentru a limita impactul asupra consumatorilor, inclusiv ajustări ale pieţei de carbon şi scheme de sprijin, relatează Reuters.

În Statele Unite, unde dependenţa de importuri este mai redusă, accentul este pus pe stabilizarea preţurilor globale, aminteşte Reuters. Aceeaşi sursă spune că administraţia americană a relaxat parţial sancţiunile asupra Rusiei pentru a permite creşterea exporturilor de petrol, în încercarea de a tempera piaţa.

Criza ar putea duce şi la o reconsiderare a sancţiunilor occidentale asupra gazului natural lichefiat rusesc, pe fondul dificultăţilor de aprovizionare din Europa şi Asia, spune Reuters.

Aceeaşi sursă menţionată anterior spune că, pe termen lung, tranziţia către energie verde ar putea reduce vulnerabilitatea la astfel de şocuri, însă există riscul apariţiei unor noi dependenţe, în special faţă de China, care domină tehnologiile pentru energie curată.