Numărul tranzacţiilor cu apartamente din Bucureşti a scăzut cu 18,6% în primele două luni din 2026, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025, potrivit unei analize realizate de Crosspoint Real Estate, asociat internaţional al Savills în România, conform unui comunicat remis redacţiei.
În judeţul Ilfov, declinul tranzacţiilor a fost mai redus, de 10,9%, arată datele companiei.
Scăderea vine după un an 2025 în care volumul total al tranzacţiilor rezidenţiale din zona metropolitană Bucureşti-Ilfov a coborât deja cu 8,5% faţă de 2024, până la 55.297 de unităţi, în timp ce preţurile locuinţelor noi au crescut cu aproximativ 20%, ajungând la o medie de 2.500 de euro pe metru pătrat.
Potrivit consultanţilor imobiliari, evoluţia actuală este influenţată de un deficit de autorizare acumulat în ultimii ani, care se suprapune peste o cerere încă existentă şi peste schimbări legislative care afectează dezvoltarea proiectelor rezidenţiale.
„Ceea ce vedem acum în piaţă este consecinţa unui deficit de autorizare acumulat pe parcursul mai multor ani, care se suprapune peste o cerere în aşteptare şi peste un cadru de reglementare în schimbare”, a declarat Oana Popescu, Head of Residential la Crosspoint Real Estate.
Potrivit acesteia, dezvoltatorii adoptă o strategie mai selectivă, cu mai puţine proiecte, dar mai bine poziţionate, orientate în special spre segmentele middle-high şi premium, care reprezintă aproximativ 80% din activitatea de consultanţă rezidenţială a companiei.
Piaţa rezidenţială a intrat în 2026 cu cel mai redus număr de autorizaţii de construire din ultimii cinci ani. În 2025 au fost emise doar 4.013 autorizaţii în zona Bucureşti-Ilfov.
În acelaşi timp, numărul locuinţelor finalizate anul trecut a crescut uşor, cu 2% faţă de 2024, ajungând la 17.293 de unităţi. Creşterea a fost însă influenţată de schimbările fiscale privind TVA-ul redus de 9%, care au determinat dezvoltatorii să accelereze finalizarea unor proiecte până la finalul anului.
Consultanţii imobiliari avertizează că noua legislaţie privind protecţia cumpărătorilor, adoptată în 2025, ar putea îngreuna dezvoltarea unor proiecte care se bazau pe vânzări în faza de proiect pentru finanţarea construcţiei.
În aceste condiţii, oferta de locuinţe ar putea deveni şi mai limitată în următorii ani, mai ales în zonele centrale şi premium ale capitalei.
Nordul Bucureşti rămâne cea mai activă zonă a pieţei, unde preţurile medii depăşesc deja 3.500 de euro pe metru pătrat.
Presiunea asupra pieţei vine şi din creşterea costurilor de construcţie. Datele Eurostat arată că România a înregistrat una dintre cele mai mari creşteri ale costurilor pentru clădiri rezidenţiale noi din Europa, de 9% în 2025, comparativ cu aproximativ 1% media Uniunii Europene.
În acelaşi timp, contextul macroeconomic rămâne dificil, cu o inflaţie medie anuală de 7,3% în 2025, cea mai ridicată din Uniunea Europeană.
În prezent, achiziţia unui apartament în Bucureşti presupune echivalentul a 7-9 ani de venit mediu net, ceea ce menţine problema accesibilităţii locuinţelor.
Consultanţii estimează că o revenire mai vizibilă a pieţei ar putea apărea abia în 2027, când presiunile inflaţioniste ar urma să scadă, iar noul cadru de reglementare va fi deja integrat în strategiile dezvoltatorilor, potrivit unui comunicat remis redacţiei.


















































Opinia Cititorului