CSALB a înregistrat 2060 de cereri de negociere cu băncile şi IFN-urile, în primul semestru din 2026

În prima jumătate a acestui an consumatorii au trimis un număr record de cereri de negociere cu băncile şi IFN-urile, către Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Cele 2.060 de solicitări reprezintă cel mai mare număr semestrial din cei peste 10 ani de activitate ai CSALB, iar trimestrul al doilea din acest an a fost singurul în care a fost depăşit numărul de 1.000 de cereri conforme înregistrate (1.092 solicitări), potrivit unui comunicat al instituţiei, remis astăzi redacţiei.

Creşterea de 40% faţă de S1 2025 (1.464 cereri) reflectă situaţia economică dificilă la nivel naţional, dar şi internaţional, în care consumatorii caută soluţii pentru a-şi ameliora situaţia financiară personală, afectată de creşterea costului vieţii. În ceea ce priveşte numărul de dosare de conciliere, în prima jumătate de an băncile au intrat în aproximativ 400 de negocieri, în timp ce IFN-urile nu au acceptat nicio cerere spre negociere, deşi au primit peste 600 de solicitări.

În primul semestru, 332 de negocieri s-au încheiat cu împăcarea părţilor, reprezentând 91% din totalul negocierilor purtate. Beneficiile totale rezultate din negocieri s-au apropiat de 1 milion de euro în prima jumătate a anului, ceea ce înseamnă aproximativ 2.700 de euro obţinuţi, în medie, în urma fiecărei nemulţumiri încheiate amiabil. De altfel, 59 de procese din instanţele de drept comun s-au încheiat după ce consumatorii şi băncile, la recomandarea judecătorilor sau din iniţiativa unei părţi, au negociat litigiul în cadrul CSALB, gratuit pentru consumatori, în doar două săptămâni (în medie) şi cu ajutorul unui conciliator, specialist în domeniul financiar-bancar. În total, începând cu 2021, peste 880 de procese s-au încheiat în mod amiabil, în cadrul de dialog oferit de CSALB.

Din totalul cererilor primite până la finalul S1 2026, 1.458 adresau diverse speţe în relaţia cu banca (faţă de 1.095 în S1 2025), în vreme ce 602 vizau diferite aspecte ale relaţiei consumatorilor cu IFN-urile (vs 369 în S1 2025). Cererile adresate IFN-urilor sunt cu 63% mai multe în primele 6 luni din 2026 decât în perioada similară din 2025, iar ponderea acestora în totalul cererilor a crescut de la 25% (S1 2025) la 29% (S1 2026).

Totodată, până la finalul S1 2026, 202 cereri au fost soluţionate direct între comercianţi şi consumatori, după sesizarea CSALB: 166 de cereri soluţionate direct de către bănci şi 36 de cereri soluţionate amiabil de către IFN-uri (faţă de 91 soluţionate de către bănci şi 32 de IFN-uri în perioada similară din 2025).

Practic, în comparaţie cu anul trecut, numărul cererilor soluţionate amiabil de către bănci aproape că s-a dublat. Menţinerea metodei adoptate de comercianţii din sistemul financiar-bancar, de soluţionare amiabilă (directă) după sesizarea CSALB, reprezintă o altă cale de rezolvare a cererilor formulate de consumatori, mai ales atunci când aceste solicitări sunt simple şi nu necesită neapărat intervenţia/aportul de expertiză al conciliatorilor CSALB. Şi în acest caz băncile au recurs la această metodă de soluţionare (directă) mai mult decât IFN-urile.

Cele mai frecvente speţe pe care conciliatorii CSALB le analizează sunt cele legate de contractele de creditare. Aproximativ 90% din totalul cererilor se referă la restituiri de sume (comisioane, dobânzi), la diminuarea soldului unui credit (a datoriei totale), diminuarea ratelor lunare ori anularea unor restanţe, reeşalonări / rescadenţări / refinanţări / renegocieri / reechilibrarea contractelor (inclusiv pentru motive de impreviziune). În aceeaşi sferă a optimizării costurilor aferente contractelor se regăsesc şi solicitările de găsire a unei soluţii pentru rezolvarea problemelor (în general), trecerea de la indicele ROBOR la IRCC (încă din perioada pandemiei sunt formulate astfel de cereri), conversia monedei creditului, recalcularea dobânzilor, asumarea unor angajamente de plată şi eliminarea anumitor clauze. Sunt primite şi cereri de radiere a înregistrărilor din Biroul de Credit, pentru repunerea în graficul de rambursare (pentru cei aflaţi în executare silită), trecerea la dobândă fixă, renunţarea la proces sau cereri care au ca obiect rezolvarea unor situaţii generate de fraudele pe canale bancare.

În primul semestru, ponderea cererilor negociabile din total este de 84%, faţă de perioada similară a anului trecut, când ponderea cererilor negociabile era de 78%, în timp ce în S1 2024 a fost de 65%.

Acest lucru se datorează scăderii de la 669 (în S1 2024), la 321 (în S1 2025), respectiv la 340 (în S1 2026, dar pe fondul unei creşteri a volumului total de cereri înregistrate) a numărului cererilor de ştergere a înregistrărilor din Biroul de Credit, care nu pot face obiectul unui dosar de negociere prin intermediul CSALB, ci sunt soluţionate direct de către părţi sau clasate.

Numărul dosarelor a ajuns la 395/S1 2026, în comparaţie cu 415/S1 2025. Astfel, din cele 1.240 de cereri negociabile adresate băncilor, 395 au fost transformate în dosare de negociere, în timp ce IFN-urile nu au acceptat transformarea în dosar a niciuneia dintre cele 480 de cereri negociabile primite.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB:

„Contextul tensionat de pe plan intern şi internaţional generează stres financiar pentru toţi consumatorii români şi, în special, pentru cei care au contractat împrumuturi bancare anterior acestor situaţii de criză. Creşterea preţurilor şi dezechilibrele macroeconomice interne, precum şi conflictele de la nivel internaţional generează îngrijorări justificate pentru oameni.

De aceea, mulţi dintre ei încearcă să găsească rezolvări, să anticipeze situaţiile complicate şi să-şi valorifice eficient şi precaut finanţele personale. Sunt tot atâtea motive pentru creşterea numărului de cereri trimise de consumatori către CSALB. Din fericire pentru aceştia, în domeniul bancar a fost creat acest cadru de dialog dintre consumatori şi comercianţi, care funcţionează fără întrerupere de peste un deceniu.

Începând din 2016, prin intermediul CSALB s-au derulat peste 6.400 de negocieri, majoritatea între consumatori şi bănci. Alte 3.000 de solicitări ale consumatorilor transmise către CSALB şi-au găsit rezolvarea direct cu comercianţii, pe speţe mai simple, dar important este că părţile au convenit o rezolvare în afara instanţelor. De altfel, din 2021 până acum, 880 de procese începute în instanţă şi-au găsit rezolvarea în mod amiabil, în cadrul CSALB. Cele mai multe soluţii din aceste cazuri provenite din instanţă au presupus restituirea unor sume de bani consumatorilor, dar şi suspendarea executării silite ori reintrarea într-un grafic de rambursare, cu respectarea unui angajament de plată.

Din păcate, IFN-urile au acceptat mai puţin de 60 de cereri de negociere în ultimii 8 ani, ceea ce reprezintă un semnal de îngrijorare pentru disponibilitatea către dialog şi rezolvarea amiabilă a problemelor pe care le întâmpină consumatorii instituţiilor financiare nebancare. IFN-urile au fost mai deschise către rezolvarea directă a solicitărilor, multe dintre acestea având ca obiect ştergerea înregistrărilor negative din Biroul de Credit.

În ultimii 10 ani băncile şi-au schimbat modul de relaţionare cu clienţii şi tratează negocierile într-o manieră mult mai flexibilă şi mai personalizată. Abordarea conflictuală s-a redus, disponibilitatea băncilor pentru negociere a crescut considerabil, inclusiv procedurile interne ale băncilor fiind adaptate pentru a susţine acest proces.

Reamintim care sunt principalele avantaje ale concilierii. În primul rând sunt legate de timpul scurt de soluţionare. Consumatorul care cheamă banca sau IFN-ul în instanţă nu are o problemă juridică, ci una financiară. Consumatorul ajunge în instanţă pentru că nu mai poate plăti sau şi-ar dori o reducere a ratei. Dar soluţia judecătorului poate veni după ani de procese, în timp ce nevoia consumatorului este urgentă. Această nevoie este satisfăcută prin conciliere, deoarece o negociere cu banca sau cu IFN-ul poate dura, în medie, doar două săptămâni în cadrul CSALB, fără ca respectivul consumator să plătească ceva. Nu în ultimul rând, consumul emoţional şi posibilitatea unei sentinţe nefavorabile în instanţă cântăresc decisiv în favoarea concilierii.”