Curtea Europeană de Conturi: Reţeaua de transport europeană TEN-T nu va fi finalizată până în 2030

Reţeaua centrală transeuropeană de transport (TEN-T) a Uniunii Europene nu va fi finalizată până în 2030, termenul stabilit de statele membre, iar marile proiecte de infrastructură continuă să acumuleze întârzieri şi costuri în creştere, arată Curtea Europeană de Conturi (ECA) într-un raport publicat ieri, care actualizează constatările unui audit similar din 2020. Potrivit auditorilor europeni, situaţia din 2025 este „mai sumbră decât cea din 2020” şi „cu mult sub ce s-a prevăzut iniţial”, motiv pentru care evaluarea Curţii a trecut de la concluzia „este puţin probabil” la una explicită: obiectivul pentru 2030 „nu va fi atins” .

„Infrastructurile de transport de maximă importanţă ale UE ar trebui să remodeleze Europa, aducându-ne mai aproape unii de alţii şi ajutând la dezvoltarea economică. Totuşi, au trecut 30 de ani de când au început proiectele şi tot suntem departe de a tăia panglica şi de a obţine îmbunătăţirile promise pentru fluxurile de călători şi de mărfuri în toată Europa”, a declarat Annemie Turtelboom, membra Curţii de Conturi Europene care a condus auditul de actualizare

Raportul special nr. 02/2026 analizează evoluţia a opt infrastructuri de transport de maximă importanţă, proiecte cu costuri de peste un miliard de euro, considerate esenţiale pentru eliminarea blocajelor şi pentru conectivitatea transfrontalieră în UE. Este vorba despre patru căi feratev- Rail Baltica, Lyon-Torino, Tunelul de bază Brenner şi Y vasca -, o cale navigabilă interioară - Canalul Sena-Europa de Nord, o autostradă - A1 în România, şi două conexiuni multimodale, Fehmarn Belt şi linia feroviară E59 către porturi din Polonia. Aceste megaproiecte vizează direct 13 state membre, printre care România, Franţa, Germania, Italia, Polonia şi ţările baltice

Curtea constată că întârzierile şi depăşirile de costuri s-au accentuat faţă de auditul din 2020. În comparaţie cu planurile iniţiale, media întârzierilor a ajuns la 17 ani, iar costurile estimate aproape s-au dublat per total, cu o creştere de 82%. Din 2020 până în prezent, întârzierile suplimentare acumulate au fost, în medie, de patru ani, iar costurile estimate au crescut cu 24%

Cele mai mari derapaje bugetare au fost înregistrate la două proiecte. Rail Baltica a consemnat o creştere a costurilor de 160% în ultimii şase ani, ajungând la un nivel de aproape patru ori mai mare decât estimările iniţiale, în timp ce legătura feroviară Lyon-Torino a înregistrat o majorare a costurilor de 23% în aceeaşi perioadă, depăşind dublul previziunilor iniţiale. Deşi ritmul creşterii s-a temperat recent, costurile Canalului Sena-Europa de Nord s-au triplat per total de la lansarea proiectului

Potrivit ECA, noile întârzieri confirmă că termenul din 2030 pentru finalizarea reţelei centrale TEN-T nu va fi respectat. Auditorii arată că durata de implementare a megaproiectelor este foarte lungă, iar factorii externi, precum pandemia de COVID-19, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, modificările de reglementare şi problemele tehnice neprevăzute, inclusiv constrângerile geologice la excavarea tunelurilor, au contribuit la întârzieri şi la creşteri suplimentare de costuri .

Raportul evidenţiază şi deficienţe persistente de guvernanţă. Curtea reaminteşte că, în 2020, a identificat o coordonare slabă între statele membre şi deficienţe în supravegherea exercitată de Comisia Europeană. În actualizarea din 2026, auditorii arată că, în pofida importanţei strategice a reţelei TEN-T, Comisia a recurs o singură dată la principalul instrument juridic prevăzut de Regulamentul TEN-T din 2013 pentru a solicita explicaţii în legătură cu întârzierile, iar acel caz nu a vizat niciunul dintre cele opt megaproiecte auditate

În acelaşi timp, Curtea notează că revizuirea Regulamentului TEN-T din 2024 oferă Comisiei Europene mai multe mijloace legale pentru supravegherea implementării reţelei, însă impactul acestora se va resimţi în principal în cazul proiectelor începute mai târziu, nu al megaproiectelor aflate deja într-un stadiu avansat. Majoritatea recomandărilor formulate de Curte în 2020 şi acceptate de Comisie au fost puse în aplicare, integral sau în mare parte, dar cele neacceptate nu au înregistrat progrese .

Raportul special nr. 02/2026 concluzionează că, în lipsa unor progrese semnificative în accelerarea implementării şi în controlul costurilor, reţeaua centrală TEN-T va continua să acumuleze întârzieri, iar obiectivele stabilite de Uniunea Europeană pentru conectivitatea transfrontalieră vor rămâne neîndeplinite în termenul asumat de statele membre.