Dragoş Pîslaru: Ordonanţa PNRR aduce transparenţă totală asupra proiectelor finanţate în România

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat despre Ordonanţa privind proiectele prioritare din PNRR, că în sfârşit, vom avea, în România, la 4 ani de la adoptarea PNRR, o transparenţă referitoare la care sunt proiectele, bucată cu bucată, care sunt implementate.

Ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene a declarat, după şedinţa de Guvern, despre Ordonanţa privind investiţiile din PNRR, că la preluarea mandatului, a găsit un PNRR care se afla de un an de zile în renegociere, o situaţie neclară cu privire la ce investiţii şi ce componente rămân pe componenta de grant, respectiv pe zona de fonduri nerambursabile, cu o supracontractare de la 27,5 miliarde de euro la 47,4 miliarde de euro.

”În acest context în care România are o situaţie fiscal şi bugetară dificilă, ideea ca să nu existe o claritate în privire la ce proiecte exacte le finanţăm, la mai puţin de un an de zile, de la expirarea termenului, este într-adevăr o situaţie extrem de dificilă pe care am găsit-o. Guvernul a avut ca scop şi are ca scop în continuare buna gospodărire a banului public, eficientizarea folosirii fondurilor europene, folosirea tuturor resurselor europene pe care le avem nerambursabile şi transparentizarea. Această ordonanţă de urgenţă continuă procesul pe care l-am demarat, prin renegocierea PNRR accelerată şi obţinerea unui preacord cu Comisia Europeană pe o variantă de PNRR care consumă integral zona de fonduri nerambursabile”, a spus ministrul.

Dragoş Pîslaru a precizat că ”avem nevoie de o ordonanţă de urgenţă pe care Guvernul a adoptat-o astăzi, care să clarifice şi să ofere ministerelor de linie, care sunt coordonatorii de reformă şi investiţii, baza legală pentru ca să filtreze, să cearnă, care proiecte sunt implementabile până la data de 31 august 2026, deci ce proiecte rămân în PNRR şi ce componente nu rămân în PNRR”.

El a explicat că o ordonanţă de urgenţă spune că acolo unde nu ai contractat până acum, nu are sens să mai contractezi, iar acolo unde ai contractat, dar n-ai început nimic, n-ai făcut nimic pe contract, unde nu ai avut niciun fel de procedură de atribuire, de contracte de achiziţii, acestea ar trebui denunţare unilateral şi închise.

”Acolo unde am făcut nişte studii, dar n-am avut ordin de începere, şi acolo ar trebui să ne oprim şi să nu cheltuim bani pe proiecte care nu se pot finaliza până la 31.06. Şi în ultimul rând, iar şi un lucru foarte important, dacă lucrările tale sunt undeva sub 30% progres fizic al obiectului de investiţii, evident că există un risc fundamental să nu poţi să-l termini, suspendăm acele proiecte”, a menţionat Pîslaru.

Ministrul Fondurilor Europene a anunţat că, ”prin această ordonanţă, în termen de 15 zile de la adoptarea ei, fiecare minister trebuie să spună, pentru proiectele care sunt mai puţin de 30% progres fizic şi pe care le consideră ministerele că le poate termina până pe 31 august 2026, cât costă proiectul respectiv, care-i bugetul, care este componentea rambursabilă sau nerambursabilă, cât costă din bani publici TVA şi toate celelalte cheltuieli (..) şi să spună şi care sunt riscurile asociate neimplementării”.

Potrivit lui Pîslaru, în momentul în care vor avea această informaţie, vor avea în 15 zile de adoptarea OUG, pentru fiecare minister, lista integrală a proiectelor care intră în anvelopa financiară.

”În sfârşit, vom avea, în România, la 4 ani de la adoptarea PNRR, o transparenţă referitoare la care sunt proiectele, bucată cu bucată, care sunt implementate. Nu numai informaţii cum am avut până acum, autostrada, segmentul cutare rămâne sau spitalul cutare rămâne. Toate proiectele care se vor implementa. Cu această informaţie, facem un tablou de bord transparent, astfel cât în luna septembrie oricine din această ţară, evident mass-media cu atât mai mult, să poată să vadă transparent care sunt proiectele”, a menţionat Dragoş Pîslaru.

Pîslaru a mai spus că va fi un exerciţiu de mobilizare naţională iar această ordinanţă de urgenţă este un pas înainte pentru transparentizare, pentru buna gestionare şi gospodărire a banului public.

”Este extrem de bun augur faptul că vom putea avea aceste informaţii inclusiv din perspectiva Ministerului de Finanţe, care are nevoie de această informaţie pentru rectificarea bugetară. Trebuie să ştim ce proiecte rămân în PNRR”, a afirmat el.