Dumitru Chisăliţă(AEI): România probabil din această săptămână va plăti 10 lei pe litrul de benzină şi 11 lei pe litrul de motorină

Piaţa petrolieră a intrat într-o etapă mult mai periculoasă decât o simplă „primă geopolitică”, potrivit unui comunicat de presă emis de Asociaţia Energiei Inteligente. Riscul nu mai priveşte numai Strâmtoarea Hormuz, ci simultan trei căi de evacuare a petrolului din Golf: Hormuz, conducta saudită Est-Vest şi ruta Marea Roşie-Bab el-Mandeb, la care se adaugă atacurile asupra capacităţilor de rafinare din Rusia, potrivit sursei citate.

Petrolul există. Problema este dacă mai poate ajunge la noi sub formă de carburant. Piaţa petrolieră mondială nu mai traversează o simplă perioadă de scumpire alimentată de „prima geopolitică”. A intrat într-o etapă mult mai periculoasă: chiar dacă petrolul există, dar devine tot mai dificil de transportat, rafinat şi transformat în benzină, motorină şi kerosen. Pentru prima dată, trei dintre principalele rute ale petrolului din Golf sunt perturbate simultan, conform comunicatului de presă.

Conducta saudită Est-Vest, care transporta aproximativ 4 milioane de barili pe zi către portul Yanbu, este oprită după atacul asupra unei instalaţii de pompare. Strâmtoarea Hormuz nu este complet închisă, dar traficul s-a prăbuşit, iar tranzitul a devenit selectiv, escortat, foarte scump şi extrem de riscant. Bab el-Mandeb rămâne deschisă, însă sub ameninţarea unei blocade selective exercitate de forţele Houthi.

Aşadar, nu avem încă o blocare fizică totală a exporturilor din Golf. Avem ceva aproape la fel de periculos: o paralizie economică parţială. O rută poate fi oficial deschisă, dar devine aproape inutilizabilă dacă armatorii refuză să intre, asigurătorii nu mai acoperă riscul, iar navele pot fi lovite, confiscate sau obligate să circule sub escortă militară.

În acelaşi timp, Rusia se confruntă cu atacuri repetate asupra rafinăriilor, depozitelor şi infrastructurii sale petroliere. Efectul este aparent paradoxal: Moscova poate exporta mai mult ţiţei brut, deoarece nu îl mai poate procesa integral, dar va furniza pieţei internaţionale mai puţină motorină, benzină şi kerosen. Acesta este punctul în care ne aflăm: lumea nu duce încă lipsă de petrol, dar începe să ducă lipsă de rute sigure, capacităţi stabile de rafinare şi produse petroliere disponibile acolo unde sunt necesare.

Unde putem ajunge? Scenariul cel mai probabil pentru următoarele două până la patru săptămâni nu este închiderea completă şi simultană a celor trei coridoare. Este menţinerea unei perturbări triple, instabile şi imprevizibile.

Arabia Saudită va încerca să repornească parţial conducta Est-Vest. Dacă nu apar noi atacuri, aceasta ar putea reveni la 50-80% din fluxul anterior. Dar repornirea tehnică nu înseamnă şi eliminarea vulnerabilităţii. Staţiile de pompare, instalaţiile electrice şi terminalul Yanbu vor rămâne ţinte expuse. Conducta poate intra într-un regim de funcţionare intermitentă: repornire, atac, oprire, reparaţie şi o nouă repornire.

Hormuz va rămâne probabil deschis fizic, dar limitat economic şi militar. Unele petroliere vor continua să treacă, altele vor aştepta escortă, iar o parte dintre armatori vor refuza complet tranzitul. Un singur incident major poate reduce din nou traficul, fără să fie nevoie de declararea oficială a unei blocade.

În Bab el-Mandeb este mai probabilă o blocadă selectivă decât una universală. Navele saudite sau cele considerate apropiate adversarilor Houthi vor fi cele mai expuse. Intimidarea şi alegerea ţintelor sunt mai utile decât închiderea totală a strâmtorii, care ar putea declanşa o intervenţie militară internaţională de amploare.

Rusia va încerca să repare accelerat rafinăriile, să reducă exporturile de carburanţi şi să redirecţioneze spre Asia ţiţeiul pe care nu îl mai poate procesa. Dacă indisponibilitatea rafinăriilor continuă, restricţiile asupra exporturilor de motorină vor fi probabil prelungite, integral sau parţial.

Dar cel mai grav scenariu nu este cel în care conductele rămân blocate. Adevăratul prag critic ar fi extinderea atacurilor către rafinăriile şi terminalele petroliere din Arabia Saudită, Kuweit sau Emiratele Arabe Unite. Lovirea unei conducte împiedică deplasarea petrolului. Lovirea unei rafinării elimină direct de pe piaţă benzina, motorina şi kerosenul. Într-o asemenea situaţie, am putea vedea un fenomen greu de înţeles pentru consumator: suficient ţiţei la nivel mondial, dar carburanţi tot mai puţini şi mai scumpi.

Până la jumătatea lunii octombrie, lumea poate ajunge la un nou echilibru fragil, conducta Est-Vest repornită parţial, Hormuz funcţionând selectiv, Bab el-Mandeb controlată prin intimidare, Rusia exportând mai mult ţiţei şi mai puţini carburanţi, iar rafinăriile devenind ţinte strategice.

Luni 14 septembrie, Brent a deschis cu 107,3 dolari/baril, cotaţiile au fost influenţate de evenimentele apărute în weekend. Prin Hormuz trecea înaintea conflictului aproape o cincime din petrolul mondial, iar prin Bab el-Mandeb aproximativ 7% din fluxurile petroliere. Conducta Est-Vest devenise tocmai alternativa folosită de Arabia Saudită pentru ocolirea Hormuzului. Acum şi această alternativă este vulnerabilă.

Aceasta înseamnă că piaţa europeană continuă să considere motorina mai greu de înlocuit decât ţiţeiul propriu-zis. Pe lângă riscul din Golf, motorina este afectată de reducerea exporturilor ruseşti, atacurile asupra rafinăriilor, opriri de capacităţi şi costurile foarte mari ale transportului maritim. Reuters arată că navigaţia pe rute alternative poate adăuga până la aproximativ 22 de zile şi costuri substanţiale.

Prognoza pentru Brent

Piaţa nu va reacţiona numai la cantitatea de petrol indisponibilă, ci la durata reparaţiilor, asigurarea navelor şi riscul ca Arabia Saudită sau SUA să răspundă militar.

Elementul care limitează totuşi creşterea este faptul că producţia americană este estimată la un nivel record de aproximativ 13,8 milioane barili/zi în 2026. Aceasta poate amortiza criza, dar nu poate înlocui rapid milioane de barili/zi blocaţi în Golf.

Benzina şi motorina în Europa. La începutul lunii septembrie, marja motorinei faţă de ţiţei ajunsese în jurul valorii record de 107 USD/baril. Aşadar, chiar dacă Brent s-ar stabiliza, motorina poate continua să se scumpească.

La nivel european prognoza pentru benzină se modifică relativ puţin. Prognoza pentru motorină trebuie însă ridicată cu aproximativ 0,05 euro/litru în scenariul central şi cu până la 0,10-0,15 euro/litru în scenariile de escaladare. Diferenţa motorină-benzină poate ajunge la 0,25-0,45 euro/litru pe anumite pieţe europene.

Prognoza revizuită pentru România. Ultimele date indicau aproximativ 9,95 lei/l pentru benzină şi 10,49 lei/l pentru motorină.

Următoarele 7-14 zile

În condiţiile menţinerii reducerii fiscale pentru motorină şi ale unui curs valutar relativ stabil:

Depăşirea nivelului de 10 lei/l pentru benzină devine foarte probabilă şi se poate generaliza. Pentru motorină, depăşirea nivelului de 11 lei/l nu mai este limitată doar la sortimentele premium sau la staţiile scumpe.

Transmiterea nu este mecanică. Preţurile depind de stocurile cumpărate anterior, cursul dolarului, biocomponent, costul transportului, politica comercială şi intervenţiile fiscale. Totuşi, într-o criză, companiile tind să treacă mai repede la costul de înlocuire a stocurilor, nu să aştepte epuizarea carburanţilor cumpăraţi mai ieftin.