Economistul-şef al BNR: „România se apropie de nivelul de trai din Vest, dar cu viteză redusă”

Ritmul de convergenţă al economiei româneşti către media Uniunii Europene a încetinit în ultimii ani, deşi România continuă să se apropie de nivelul de trai occidental, a declarat Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul unei conferinţe organizate de Confederaţia Patronală Concordia, potrivit mass-media.

„Până în prezent, convergenţa s-a făcut prin ignorarea completă a echilibrelor macroeconomice. Deficitul bugetar, deficitul de cont curent şi inflaţia n-au interesat aproape pe niciunul dintre decidenţi. România a ajuns pe ultimul loc din Uniunea Europeană la toţi aceşti trei indicatori. Nu poţi spera să continui când ai aceste pietre de moară agăţate de picior”, a avertizat Lazea.

Potrivit datelor analizate de economist, produsul intern brut pe locuitor în paritate de putere de cumpărare a stagnat în jurul valorii de 78% din media Uniunii Europene în perioada 2023-2024, după un deceniu de creştere rapidă. În schimb, consumul individual efectiv, care reflectă bunăstarea gospodăriilor, a ajuns la 88% din media UE, depăşind Grecia, Ungaria şi Croaţia.

Lazea atrage atenţia că ritmul mai lent de apropiere faţă de Vest este cauzat de investiţiile private slabe, de deficitul extern ridicat şi de dependenţa de consum, într-un context în care creşterea economică a coborât la circa 0,9% în 2024. Economistul subliniază şi o problemă instituţională gravă - slăbiciunea Ministerului Finanţelor în faţa deciziilor politice. „În orice ţară dezvoltată, ministrul de finanţe este al doilea ca putere după premier. La noi, e doar omul care preia cererile şi încearcă să le acomodeze. Aceasta arată o problemă de sistem”, a declarat Lazea.

El respinge şi ideea că Banca Naţională ar putea compensa dezechilibrele create de politicile fiscale, numind-o „o mantră absurdă”. În opinia sa, România poate relua procesul de convergenţă doar prin politici responsabile şi echilibrate. „Salariile să nu crească mai rapid decât productivitatea. Şi asta, an de an, pe termen lung. Apoi, pensiile să nu crească mai rapid decât salariile. Avem nevoie de integrarea mai deplină a economiei în lanţurile de producţie europene. Şi, nu în ultimul rând, asigurarea autosuficienţei şi chiar a unui excedent în materie de energie şi de produse alimentare. Pentru că un stat trebuie să aibă acest minim - energie şi alimente - ca să-şi satisfacă necesităţile interne”, a spus economistul-şef al BNR.

Conform datelor statistice citate de HotNews.ro, rata sărăciei în România rămâne ridicată, cu 3,59 milioane de persoane aflate în risc de sărăcie în 2024. Cele mai afectate regiuni sunt Sud-Vest Oltenia (29,8%), Sud-Est (26,8%) şi Nord-Est (26,4%), iar cea mai redusă incidenţă a sărăciei se înregistrează în Bucureşti-Ilfov (3,7%). Din analiza evoluţiei ratei sărăciei faţă de anul 2021, cea mai mare scădere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (cu 9,1 puncte procentuale), urmată de regiunea Vest (cu 7,4 puncte procentuale) şi Sud-Muntenia (cu 5,6 puncte procentuale). O creştere a ratei sărăciei s-a consemnat doar în regiunea Bucureşti-Ilfov, cu 0,8 puncte procentuale.

Statisticile arată că cea mai înaltă incidenţă a sărăciei se întâlneşte în rândul tinerilor cu vârste între 18 şi 24 de ani, ponderea celor aflaţi în risc de sărăcie fiind de 22,2% în 2024. Sărăcia este, de asemenea, inegal distribuită în profil regional, rata fiind de opt ori mai mare în Sud-Vest Oltenia decât în Bucureşti-Ilfov.