Hidrogenul, considerat una dintre soluţiile-cheie pentru un viitor energetic decarbonizat, poate contribui, la scară redusă, la încălzirea planetei, avertizează oamenii de ştiinţă într-un studiu publicat în revista Nature, care solicită o mai bună înţelegere şi control al acestui fenomen înainte de extinderea utilizărilor sale, informează AFP. „Hidrogenul stârneşte un interes tot mai mare ca vector energetic capabil să contribuie la decarbonizarea industriei grele şi a transporturilor, precum şi la stocarea energiei pe termen lung”, au scris autorii studiului, realizat de un consorţiu de cercetători din cadrul Global Carbon Project. Cercetătorii avertizează însă că „un exces de hidrogen în atmosferă are consecinţe asupra climei”. Potrivit studiului, intitulat The Global Hydrogen Budget („Bugetul global al hidrogenului”), acest gaz a contribuit cu aproximativ 0,02 grade Celsius la creşterea temperaturii medii globale cu circa 1,5 grade Celsius faţă de perioada preindustrială. Spre deosebire de dioxidul de carbon şi de metan, care se acumulează în atmosferă, hidrogenul acţionează indirect, contribuind la prelungirea duratei de viaţă a metanului prin interacţiunea sa cu alte gaze, explică autorii studiului. Aproximativ o treime din încălzirea globală actuală este atribuită metanului. Concentraţia de hidrogen din atmosferă creşte, de asemenea, prin descompunerea metanului, proces care eliberează hidrogen, a explicat unul dintre autorii principali ai studiului, Rob Jackson. Metanul a crescut semnificativ în atmosfera planetei în principal din cauza agriculturii - în special a creşterii animalelor -, a exploatării combustibililor fosili şi a descompunerii deşeurilor în gropile de gunoi. Studiul evidenţiază riscul apariţiei unui cerc vicios: pe măsură ce metanul se descompune şi produce hidrogen, cantităţile mai mari de metan generează mai mult hidrogen, care, la rândul său, contribuie la prelungirea duratei de viaţă a metanului în atmosferă. „Prin urmare, este esenţial să fie înţelese şi controlate scurgerile de hidrogen pentru a evalua corect beneficiile climatice ale unei economii bazate pe hidrogen”, subliniază cercetătorii. Concentraţia de hidrogen atmosferic, un gaz care este prezent în mod natural în cantităţi reduse, a crescut cu aproximativ 70% din perioada preindustrială până în anul 2003. Ulterior, nivelurile s-au stabilizat, însă au început să crească din nou în jurul anului 2010. În prezent, aproape tot hidrogenul utilizat la nivel global este produs din combustibili fosili, prin procese intens poluante, responsabile de emisii ridicate de gaze cu efect de seră.
În paralel, un sector industrial emergent încearcă să dezvolte producţia de hidrogen „verde”, obţinut fără emisii de dioxid de carbon, prin electroliza apei cu ajutorul electricităţii generate din surse de energie nefosile.





























































Opinia Cititorului