IMM România acuză: Majorarea salariului minim - troc politic pe spatele antreprenorilor

Salariul minim trebuie menţinut la valoarea actuală şi în anul 2026, chiar dacă miercuri seara coaliţia de guvernare a decis ca, de la 1 iulie anul viitor, venitul respectiv să urce la 4325 lei, a declarat Florin Jianu, preşedintele IMM România, în cadrul unei conferinţe de presă pe care a susţinut-o ieri la sediul confederaţiei patronale.

Domnia sa a afirmat că modul în care liderii coaliţiei de guvernare au luat decizia de majorare a salariului minim reprezintă „o lipsă de respect asupra ceea ce înseamnă dialogul social”, pentru că aceasta nu a fost stabilită în Consiliul Naţional Tripartit, aşa cum prevede legea.

Florin Jianu a spus: „În economie, cred că nu ar trebui ca deciziile să fie luate într-o coaliţie strict politică. Ar trebui ca deciziile să fie luate, în primul rând, de realitatea economică. Noi, când am prezentat faptul că salariul minim pe economie trebuie menţinut în anul 2026, ne-am bazat pe analizele pe care le-am realizat, pe ceea ce se întâmplă în economie în acest moment, pe taxele şi impozitele crescute, pe felul în care IMM-urile sunt afectate şi vor fi afectate în anul următor, pe lipsa de competitivitate, pe faptul că se închid firme. Numai anul acesta avem 136.000 de firme închise, mai mult decât în 2024, iar datele pentru 2025 sunt cele raportate la finalul lunii octombrie”.

La acest tablou se adaugă supra-accizarea combustibililor, TVA-ul mărit, preţurile ridicate la energie şi noile taxe şi impozite care intră în vigoare de la 1 ianuarie, a mai spus preşedintele IMM România care a adăugat că „nu deciziile politice sau trocul politic ar trebui să primeze în această ţară”.

Florin Jianu a precizat: „Am văzut un dialog în care o parte politică e de acord să mărească salariul minim pe economie, dar la schimb cu scăderea impozitului minim pe cifra de afaceri la 0,5% şi eliminarea lui în 2027. Or, ce decizie economică e aceasta, de a scădea un impozit pentru firme, mai ales că sunt companii, cum sunt cele din distribuţia de bunuri, care au un venit brut de 1,2%, ceea ce înseamnă că antreprenorii se împrumută ca să plătească acest impozit”.

Preşedintele IMM România a reiterat că organizaţia patronală pe care o conduce îşi menţine poziţia conform căreia, pentru 2026, era mai necesar să fie menţinut salariul minim, economia să fie reaşezată şi să fie începute măsurile de relansare economică, iar ulterior, în a doua jumătate a anului viitor, să fi demarat negocierile pentru majorarea venitului respectiv.

Florin Jianu a arătat că majorările salariului minim sunt cereri legitime şi că IMM România a susţinut constant astfel de creşteri. „Noi, întotdeauna, ştiţi că am fost de acord. Au fost ani în care patronatele au solicitat măriri mai consistente decât au solicitat sindicatele”. Domnia sa a menţionat că evoluţia salariului minim brut de la 2.250 de lei în 2022 la 4.050 de lei în prezent reprezintă „o creştere exponenţială, mult peste rata acumulată a inflaţiei din ultimii ani”, posibilă pentru că economia a permis acest lucru, iar „primii care au cerut majorarea au fost antreprenorii”.

Şeful IMM România avertizează însă că în prezent mediul de afaceri nu mai poate susţine o nouă majorare salarială, deoarece ar afecta activitatea companiilor. De altfel, datele prezentate de Florin Jianu sunt relevante: „Opt din zece companii au declarat că sunt afectate în acest moment, deja, de măsurile luate, iar trei din zece vor disponibiliza oameni”.

Aceste realităţi ar trebui avute în vedere atunci când se iau decizii, care nu trebuie să fie „strict politice, strict nişte asumări electorale”.

În opinia preşedintelui IMM România, concentrarea exclusivă pe salariul minim maschează realitatea fiscală. „Ne cramponăm de un lucru, acesta al salariului minim pe economie, în care Guvernul, de fapt, ne păcăleşte pe toţi. El încasează mai mult, pe antreprenor îl costă mai mult, iar angajatul nu vede mai mulţi bani în buzunar, pentru că deja 50-60% din ei i-a luat statul înainte ca angajatul să vadă acei bani”.

Menţionăm că, pe lângă creşterea salariului minim la 4.325 de lei, începând cu 1 iulie 2026, coaliţia de guvernare a căzut de acord şi pe . reducerea cu 10% a cheltuielilor la nivelul administraţiei centrale, fără a afecta salariile de bază, reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori şi deputaţi, diminuarea subvenţiilor acordate partidelor politice, reducerea la 0,5% a impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu 1 ianuarie 2026 şi eliminarea acestuia din 2027, urmând ca măsurile de stimulare a economiei să fie detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru anul viitor.

• Piaţa forţei de muncă, tensionată de deciziile Guvernului

Guvernul pregăteşte modificarea legislaţiei privind imigraţia şi aducerea de forţă de muncă din străinătate, însă procesul de acreditare a companiilor de recrutare trebuie să fie construit pe criterii clare, transparente şi nediscriminatorii, astfel încât să nu genereze blocaje, riscuri şi costuri suplimentare pentru mediul privat, a declarat, în cadrul conferinţei de presă, preşedintele Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă din România (PIFM), Romulus Badea.

Domnia sa a precizat: „Credem că varianta finală a acestui act legislativ ar trebui să fie rezultatul unui dialog între mediul privat şi instituţiile statului, astfel încât obiectivele statului să fie într-un echilibru cu nevoile economiei. Nu ne-am dori ca aceste reglementări să aducă riscuri şi costuri suplimentare pentru mediul privat, astfel încât angajatorii din România să nu mai aibă acces la forţa de muncă de care au nevoie.” Pentru a preveni astfel de efecte, IMM România propune realizarea unor studii de impact pe termen scurt şi pe termen lung, care să analizeze atât costurile, cât şi riscurile la care vor fi expuşi angajatorii români.

În acelaşi timp, preşedintele PIFM a subliniat că procesul de acreditare a companiilor de recrutare trebuie să fie unul deschis şi corect, „bazat pe criterii clare, transparente şi nediscriminatorii, astfel încât şi întreprinderile mici şi mijlocii să aibă acces la această activitate, la exercitarea şi la prestarea acestor servicii”.

Romulus Badea a atras atenţia şi asupra necesităţii unui sistem de sancţionare echitabil, în care fiecare actor să răspundă strict pentru propriile fapte.

„Ne-am dori ca sistemul de sancţionare prevăzut de aceste modificări legislative să fie unul echitabil şi fiecare agenţie de recrutare sau angajator să răspundă pentru fapta proprie, să nu răspundă pentru faptele unor terţi sau pentru situaţii care nu sunt sub controlul lor”, a spus Romului Badea care a adăugat: „Nu în ultimul rând, am dori ca instituţiile statului să-şi asume responsabilitatea în acest proces de imigrare şi să stabilească nişte termene clare şi obligatorii pentru soluţionarea dosarelor de imigrare”.

Preşedintele PIFM a avertizat că, odată cu intrarea în vigoare a actului normativ, ar putea fi anulate peste 73.000 de cereri depuse online şi programate pentru avize de muncă pe portalul Inspectoratului General de Imigrări, situaţie ce ar avea consecinţe economice majore, traduse prin pierderea a mii de ore de muncă pentru pregătirea dosarelor, pentru testarea şi selectarea candidaţilor, la care se adaugă costurile pentru teste practice în ţările de origine ale muncitorilor.

Efectele s-ar resimţi direct în sectoare-cheie ale economiei a spus Romulus Badea care a precizat: „Oamenii aceştia nu vor mai ajunge în vară, aşa cum erau programaţi, nu vor mai fi prezenţi pe şantiere în marile lucrări de infrastructură, nu vor fi în turism în sezonul estival, nu vor fi în fabrici ca să onoreze ofertele deja contractate. Asta o să însemne penalităţi, întârzieri, prejudicii pentru companiile care deja sunt încercate în această perioadă”. .

În acelaşi timp, preşedintele PIFM a subliniat că agenţiile de recrutare care acţionează cu bună-credinţă trebuie protejate de stat în faţa practicilor ilegale şi neconcurenţiale, iar sancţiunile trebuie aplicate ferm doar acolo unde vina este dovedită.

„Din informaţii vehiculate în spaţiul public sunt situaţii care arată că agenţiile de recrutare sunt vinovaţii de serviciu (...). Patronatul pe care îl conduc şi membrii săi ne dezicem în mod public de agenţiile şi de persoanele care, sub aparenţa unei recrutări de forţă de muncă, au fost de fapt implicate în procese de migraţie secundară, ilicită sau trafic de persoane”, a spus Romulus Badea.

Preşedintele PIFM a concluzionat cerând ca statul să facă distincţia clară între actorii corecţi şi cei care încalcă legea în domeniul migrării forţei de muncă.

• Antreprenorii nu mai cred în clasa politică

Impactul negativ al deciziilor coaliţiei de guvernare se reflectă şi în scăderea încrederii mediului de afaceri în clasa politică şi în Parlament, potrivit unui sondaj privind vocea antreprenorilor în societate, realizat de IMM România şi prezentat ieri de Florin Jianu.

Potrivit sondajului citat, opt din zece antreprenori consideră că programele partidelor politice nu conţin componente pro-business, în timp ce 11,3% spun că le-au identificat. Cea mai aşteptată măsură de antreprenori este reducerea cu 5% a fiscalităţii pe forţa de muncă, menţionată de 42% dintre respondenţi, urmată de stabilirea unui prag de impozitare pentru microîntreprinderi la 500.000 euro.

13% dintre antreprenorii participanţi la sondaj susţin impozitarea progresivă, iar 12% doresc păstrarea cotei unice de 16%.

Reducerea fiscalităţii este principala aşteptare de la mediul politic, urmată de stabilitate, predictibilitate, programe pentru IMM-uri şi reducerea birocraţiei.

Economia este considerată de 50% dintre antreprenorii respondenţi cea mai importantă componentă a unui program de guvernare, iar educaţia de aproape 30%.

Majoritatea antreprenorilor, respectiv 95,8%, consideră că interesele lor sunt foarte slab sau aproape deloc reprezentate în Parlament.

„Avem un răspuns cvasi-unanim cu privire la faptul că antreprenorii nu îşi regăsesc interesele reprezentate în acest moment în Parlament”, a declarat Florin Jianu, subliniind că 45,9% dintre antreprenori cer consultarea mediului de afaceri înainte de modificarea legislaţiei economice, legi mai simple şi mai clare, creşterea rolului patronatelor şi platforme reale de sprijin.

Preşedintele IMM România a precizat: „79,4% dintre antreprenori consideră că ar trebui să se implice mai mult în consultările privind politicile economice, în gimp ce 42,8% consideră că vocea antreprenorilor influenţează puţin sau deloc măsurile adoptate, iar 30% percep o influenţă oarecare. Aproape 80% spun că pe listele partidelor politice ar trebui să se afle persoane cu experienţă relevantă, în condiţiile în care 86,1% dintre antreprenori consideră că decidenţii, în general, politici şi guvernamentali din spaţiu public nu au pregătirea necesară pentru susţinerea mediului de afaceri”.

Potrivit sondajului efectuat de IMM România în perioada 25 noiembrie -10 decembrie şi la care au participat 1094 de companii mici şi mijlocii, 57% dintre acestea susţin introducerea educaţiei antreprenoriale ca materie obligatorie în şcoală, 38,7% doresc ca aceasta să fie materie opţională, ceea ce înseamnă că 95,9% consideră că aceasta trebuie să existe în şcoli încă de la vârste fragede. Educţia este necesară, deoarece datele arată că 5 din 10 antreprenori afirmă că absolvenţii de învăţământ superior sunt puţin pregătiţi sau deloc pregătiţi pentru a dezvolta afaceri, 18% îi consideră moderat pregătiţi şi doar 1% bine pregătiţi.

În ceea ce priveşte încrederea în instituţii, acelaşi sondaj arată că „pe locul 1 cea mai mare încredere o au antreprenorii în armată”, urmată de biserică, în timp ce patronatele au un grad de încredere de aproximativ 33%, iar „cel mai scăzut grad de încredere îl au Parlamentul, Guvernul şi partidele politice”, a precizat Florin Jianu.

Companiile care au participat la sondaj sunt din domenii diferite, precum servicii, comerţ, IT şi transport.