SUA, China şi Germania - primele trei ţări ale lumii, după PIB

Economia Americii, de 30,6 trilioane de dolari, este mai mare decât cea a Chinei, Germaniei şi Japoniei la un loc, PIB-ul real al SUA urmând să crească cu 2% în acest an, potrivit visualcapitalist.com, care menţionează că economia mondială atinge, anul acesta, 117 trilioane de dolari.

Pentru comparaţie, economia Indiei este proiectată să înregistreze un avans de 6,6%, printre cele mai rapide rate de creştere dintre cele mai mari economii ale lumii. Este depăşită doar de Irlanda, deoarece se aşteaptă ca avansul exporturilor să majoreze PIB-ul cu un procent uimitor, de 9,1% în 2025.

Sursa citată prezintă starea economiei mondiale în 2025, pe baza proiecţiilor din cel mai recent raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI).

• Economia SUA a crescut cu aproape 70% în perioada 2000-2025

Economia SUA a crescut cu aproximativ 70% în ultimii 25 de ani, în termeni ajustaţi la inflaţie. Pe bază anuală, rata medie de creştere a fost de 2,1%, a treia cea mai rapidă dintre cele mai mari zece economii din prezent.

Locul secund în clasamentul economiilor globale îl ocupă China, cu un PIB de 19,4 trilioane de dolari, în creştere anuală cu 4,8%. Economia Chinei a crescut cu 586% în perioada 2000-2025.

Urmează, pe locul al treilea, Germania, care are un PIB de 5 trilioane de dolari, în urcare anuală cu 0,2%. În ultimii 25 de ani, cea mai mare economie europeană a avut o expansiune de 27,8%. Sursa citată menţionează că Germania a înregistrat decenii cu o creştere economică deosebit de lentă. Atât în 2023, cât şi în 2024, economia ţării s-a contractat. Pe lângă o creştere slabă a productivităţii, sectorul manufacturier german este în declin din 2018.

În mod similar, multe ţări europene au înregistrat o creştere medie de sub 2% în ultimii 25 de ani. Italia, a opta cea mai mare economie mondială (PIB de 2,5 trilioane de dolari), a înregistrat o creştere medie a PIB-ului de numai 0,4%, în timp ce în Franţa (PIB de 3,4 trilioane de dolari), aceasta a fost de numai 1,2%.

Pe locul al patrulea în clasamentul economiilor lumii se poziţionează Japonia, cu un PIB de 4,3 trilioane de dolari, în urcare cu 1,1%. În ultimii 25 de ani, economia Japoniei a consemnat un avans de 16,6%.

Plasată pe locul al cincilea, economia Indiei a crescut cu 364% în ultimii 25 de ani, iar PIB-ul său a ajuns la 4,1 trilioane de dolari în 2025. Pentru anul viitor se preconizează că India va depăşi Japonia, devenind a patra cea mai mare economie a lumii.

• FMI a îmbunătăţit previziunile de creştere a economiei mondiale

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere, în luna octombrie, estimările privind creşterea economiei mondiale în acest an, până la 3,2%, de la 3% - cât prognoza în iulie şi 2,8% - cât era avansul indicat în aprilie, conform Reuters.

Dar, instituţia financiară internaţională a avertizat că extinderea tensiunilor comerciale dintre SUA şi China ar putea afecta semnificativ PIB-ul global, chiar dacă şocul taxelor vamale şi condiţiile financiare au avut un impact mai slab decât cel aşteptat.

Recentele acorduri comerciale între Statele Unite şi unele economii majore au evitat cele mai grave efecte ale măsurilor de retorsiune, ceea ce a determinat FMI să îmbunătăţească previziunile economice din 2025, pentru a doua oară din aprilie, notează Agerpres.

În 2026, economia mondială ar urma să înregistreze o expansiune de 3,1%, un nivel similar cu cel previzionat de FMI în iulie.

”Pe lângă taxele vamale mai reduse decât se estima, evoluţia PIB-ului global a fost sprijinită de sectorul privat, de redresarea lanţurilor de aprovizionare, de deprecierea dolarului, de măsurile de stimulare fiscală din Europa şi China şi de boom-ul investiţiilor în inteligenţa artificială (AI)”, a afirmat Pierre-Olivier Gourinchas, economistul-şef al FMI, avertizând că escaladarea tensiunilor comerciale dintre SUA şi China ar putea afecta avansul economiei mondiale şi ar spori incertitudinile, reducând investiţiile şi cheltuielile.

Conform scenariului de bază al FMI, SUA, prima economie mondială, ar urma să înregistreze în 2025 o creştere de 2%, de la un nivel de 1,9% prognozat în iulie În 2026, creşterea PIB-ului SUA ar urma să ajungă la 2,1%, o uşoară îmbunătăţire faţă de estimarea din iulie, dar mult sub avansul din 2024 de 2,8%.

Zona euro ar urma să înregistreze o expansiune de 1,2% anul acesta, de la un nivel de 1% prognozat în iulie, datorită măsurilor fiscale din Germania şi a continuării evoluţiei solide a economiei spaniole.

Japonia este aşteptată să înregistreze un avans de 1,1% anul acesta, de la un nivel de 0,7% prognozat în iulie, pe fondul majorării consumului intern, în urma creşterii salariilor. Anul viitor va fi un avans de numai 0,6%, de la un nivel de 0,5% prognozat în iulie.

Previziunile FMI pentru China au fost menţinute la 4,8% în 2025, în urma majorării exporturilor, şi la 4,2% în 2026.

Pe plan global, inflaţia ar urma să se situeze la 4,2% în 2025 şi 3,7% în 2026, pe fondul majorării preţurilor de consum în SUA, şi a revizuirii în scădere a previziunilor în unele ţări exportatoare din Asia, inclusiv China, India şi Thailanda, reflectând în principal ritmul de creştere mai redus al economiei, potrivit FMI.

Acordul de pace dintre Israel şi Hamas, care a oprit doi ani de conflict armat în Gaza, reprezintă o oportunitate pentru o redresare economică de durată în regiune, a afirmat Petya Koeva-Brooks, adjunctul economistului-şef al FMI.

Oficialul a explicat că FMI este gata să coopereze cu comunitatea internaţională pentru redresarea Gaza şi a economiilor din regiune, care au fost profund afectate de conflict, inclusiv Egipt şi Iordania.

• FMI cere reducerea deficitelor şi a datoriilor

Perspectivele extrem de incerte fac reformele fiscale mai importante ca oricând, iar Fondul Monetar Internaţional (FMI) le cere atât economiilor avansate, cât şi ţărilor în curs de dezvoltare, să-şi reducă nivelul datoriilor, deficitele, şi să-şi consolideze rezervele de capital, conform directorului departamentului Afaceri Fiscale din cadrul FMI, Vitor Gaspar, citat de Reuters.

În Monitorul Fiscal din luna octombrie, FMI a atras atenţia că ţările bogate au deja un nivel al datoriei publice de peste 100% din PIB, sau ar urma să depăşească acest nivel, inclusiv Statele Unite, Canada, China, Franţa, Italia, Japonia şi Marea Britanie.

Până în 2029, datoria publică globală ar urma să depăşească 100% din PIB, ajungând la cel mai ridicat nivel începând din 1948 şi continuând tendinţa ascendentă, a apreciat FMI, cerând statelor să-şi consolideze rezervele de capital pentru a se proteja contra riscurilor economice.

Oficialul FMI a explicat că până la finalul deceniului nivelul datoriei publice globale ar putea ajunge la 123% din PIB, ”în cazul unui scenariu advers, dar plauzibil”, aproape de nivelul record de 132% din PIB de după Al Doilea Război Mondial.

”Din punctul nostru de vedere, cea mai îngrijorătoare situaţie ar fi cea în care ar exista turbulenţe financiare”, a declarat într-un interviu Vitor Gaspar, citând raportul FMI în care se arăta că pieţele financiare se obişnuiesc prea mult cu riscurile, cum sunt războaiele comerciale, tensiunile geopolitice şi deficitele guvernamentale extinse care, combinate cu activele deja supraevaluate, sporesc şansele unei corecţii ”dezordonate” a pieţelor.

Aceste evoluţii ar putea duce la o spirală descendentă fiscal-financiară, similară cu cea apărută în timpul crizei datoriilor suverane din Europa, care a început în 2010, a declarat Gaspar.

”Existând riscuri semnificative la orizont, este important să fim pregătiţi, iar pregătirile necesită rezerve de capital, care să permită autorităţilor să răspundă şocurilor severe, în eventualitatea unei crize financiare. Cercetările FMI arată că ţările cu mai mult spaţiu fiscal pot mai bine limita efectele negative la adresa pieţei muncii şi economiei, în eventualitatea unor şocuri severe, combinate cu o criză financiară”, a afirmat Gaspar.

Împrumuturile sunt acum mult mai costisitoare decât în perioada dintre criza financiară globală din 2008 şi pandemia care a început în 2020. Majorarea dobânzilor pune presiune pe bugete, într-un moment în care necesităţile sunt ridicate, pe fondul tensiunilor geopolitice, a fenomenelor meteo extreme şi a îmbătrânirii populaţiei, susţine oficialul FMI, adăugând: ”Deşi recunoaştem că ecuaţia fiscală este greu de introdus de politicieni, acum este momentul să ne pregătim, sunt necesare măsuri ţintite pentru cheltuieli alocate în domeniul educaţiei şi infrastructurii, care să majoreze PIB-ul”.

Alocând doar un punct procentual din PIB faţă de nivelul actual al cheltuieli către educaţie şi alte investiţii în capital uman, s-ar putea majora PIB-ul cu mai mult de 3% până în 2050 în economiile avansate, şi aproape dublu în ţările emergente şi în curs de dezvoltare, conform FMI.