Elon Musk solicită despăgubiri cuprinse între 65,5 şi 109,4 miliarde de dolari de la OpenAI şi între 13,3 şi 25,1 miliarde de dolari de la Microsoft, susţinând că cele două companii au obţinut „câştiguri necuvenite” ca urmare a sprijinului său iniţial, potrivit unui document depus la un tribunal federal din SUA, relatează CNBC.
În total, pretenţiile financiare formulate de Musk pot ajunge la 134 de miliarde de dolari, conform calculelor prezentate de CNBC.
În dosarul depus vineri, Musk afirmă că fără implicarea sa directă „nu ar exista OpenAI”, susţinând că a furnizat cea mai mare parte a finanţării iniţiale, a sprijinit recrutarea şi a facilitat accesul la contacte strategice în perioada 2015-2018, potrivit documentelor citate de Reuters.
Avocaţii săi arată că Musk ar fi contribuit cu aproximativ 38 de milioane de dolari, reprezentând circa 60% din finanţarea iniţială a organizaţiei, conform informaţiilor transmise de CNBC.
„Fără Elon Musk nu ar fi existat OpenAI. El a oferit cea mai mare parte a finanţării iniţiale, şi-a pus reputaţia în joc şi i-a învăţat tot ce ştia despre scalarea unei afaceri”, a declarat avocatul său principal, Steven Molo, într-o reacţie pentru Reuters.
Musk susţine că valoarea contribuţiilor sale, evaluată de expertul financiar C. Paul Wazzan, justifică cererea de despăgubiri, argumentând că investitorii timpurii pot obţine câştiguri mult peste investiţia iniţială, relatează CNBC.
OpenAI numeşte cererea „neserioasă”; Microsoft nu comentează
OpenAI a respins solicitarea printr-un comunicat oficial, descriind-o drept „o pretenţie neserioasă” şi parte a unei „campanii de hărţuire” iniţiate de Musk, potrivit Reuters.
Compania a subliniat că Musk a părăsit organizaţia şi ulterior a fondat un competitor direct, xAI, conform CNBC.
Microsoft nu a oferit comentarii publice cu privire la sumele solicitate de Musk, notează Reuters.
Într-un alt dosar depus vineri, OpenAI şi Microsoft cer limitarea prezentării expertului financiar al lui Musk în faţa juriului, susţinând că analiza acestuia este „inventată” şi „neconfirmabilă”, potrivit CNBC.
Cele două companii afirmă că evaluarea ar încerca să justifice „o transferare implauzibilă de miliarde de dolari de la o organizaţie non-profit către un fost donator devenit competitor”, conform documentelor citate de Reuters.
Un avocat al Microsoft a declarat anterior că nu există nicio dovadă că gigantul tehnologic „a ajutat sau a favorizat” vreo presupusă conduită ilegală a OpenAI, relatează CNBC.
Procesul va începe în aprilie, cu un juriu
Judecătorul federal din Oakland, California, a decis la începutul lunii că procesul va fi judecat de un juriu, cu începere în luna aprilie, potrivit Reuters.
Musk acuză OpenAI că şi-a încălcat misiunea fondatoare prin restructurarea din ultimii ani, când organizaţia a adoptat un model hibrid, incluzând o entitate for-profit capabilă să atragă investiţii majore, relatează CNBC.
Printre aceste investiţii se numără şi cele de peste 10 miliarde de dolari primite de la Microsoft, conform Reuters.
Dosarul depus de Musk menţionează posibilitatea solicitării de daune punitive şi alte penalităţi, inclusiv o eventuală ordonanţă judecătorească, dacă juriul va stabili vinovăţia uneia dintre companii, notează CNBC.
Documentele nu precizează însă natura exactă a unei eventuale ordonanţe solicitate, potrivit Reuters.
OpenAI şi Microsoft contestă în ansamblu calculele prezentate de Musk, susţinând că metodologia utilizată este „nesigură” şi riscă să inducă în eroare juriul, relatează CNBC.
Procesul este considerat unul dintre cele mai vizibile litigii din industria inteligenţei artificiale, opunând cel mai mare finanţator actual al OpenAI unuia dintre fondatorii săi iniţiali, deveniţi între timp rivali direcţi, potrivit Reuters.










































Opinia Cititorului