Este posibil ca România să evite recesiunea tehnică

Indicatorii cu frecvenţă ridicată arată că activitatea economică din august a revenit la 75% din nivelul de dinaintea pandemiei, după ce în aprilie era la 28% iar în mai la 43%. Economia românească se îndreaptă treptat către nivelurile pre-pandemice, ajutată de investiţiile în sectorul construcţiilor şi de creşterea comerţului cu amănuntul. Frământările politice s-au intensificat înaintea alegerilor locale, dar impactul lor asupra pieţelor a fost marginal până acum. Prognoza noastră de creştere economică este ade -4,7% în 2020, + 3,9% în 2021 şi + 3,7% în 2022., arată un raport al BCR publicat vineri după-amiaza, scrie HotNews.

Intrările semnificative de fonduri UE în următorul deceniu, estimate în medie la 2,4 pp din PIB/an, ar trebui să atenueze efectul contracţional al un proces de consolidare fiscală, necesar pentru a evita scăderea ratingului. Rata medie a inflaţiei o estimăm la 2,8% în 2020 şi 3,4% în 2021, în banda ţintită de BNR.

Perspectivele pentru 2021 depind în mare măsură de poziţia politicii fiscale după alegerile generale şi de măsurile ulterioare pentru a ţine sub control deficitul bugetar şi a evita scăderea ratingului. Recent am revizuit în creştere prognozele noastre de creştere economică pentru 2022-24 cu 1,2-1,4pp la + 3,7%, + 4,7% şi, respectiv, + 5,3%.

Ne aşteptăm ca leul să continue să se deprecieze atâta timp cât deficitele gemene sunt relativ ridicate. Prognoza noastră arată o slăbire medie a leului de 2-3ppt faţă de euro pe an în termeni nominali. O corecţie mai mare nu ar trebui exclusă după alegerile generale. Este probabil ca BNR să continue să intervină pe piaţa valutară pentru a calma volatilitatea, fără a se opune tendinţei de depreciere. Rezervele valutare record de 36,2 miliarde EUR în iulie oferă băncii centrale suficientă muniţie pentru a reduce presiunile de depreciere ale leului, conchide HotNews.