Retail

EUGEN RĂDULESCU, BNR:"Avem cel mai mic sistem bancar din UE"

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 08 octombrie 2018

"Avem cel mai mic sistem bancar din UE"

Eugen Rădulescu: "Programul Prima Casă trebuie schimbat"

Rădulescu: "Dacă intrăm dintr-o creştere economică accelerată în recesiune, ne putem trezi într-o situaţie ca cea din 2010"

Reprezentantul BNR: "Avem companii sărace şi patroni bogaţi"

Ţara noastră are cel mai mic sistem bancar din Uniunea Europeană (UE), a spus, sâmbătă, Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

"Intermedierea financiară din ţara noastră stă foarte, foarte rău. Avem cel mai mic sistem bancar din UE, Româ­nia înregistrând cea mai redusă pondere a activelor financiare. Cu alte cuvinte, totalul activelor şi totalul intermedierii financiare, raportate la PIB, sunt la cel mai scăzut nivel din UE, media Uniunii fiind de circa 6 ori mai mare decât la noi. La fel ne situăm şi din punct de vedere al monetizării economiei", a menţionat Eugen Rădulescu, în nume personal, la seminarul organizat la Sinaia de Consiliul Concurenţei şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR).

Referitor la creditul pentru persoanele fizice, Eugen Rădulescu a menţionat că, în acest segment, nu mai sunt diferenţe foarte mari între noi şi alte ţări din regiune, nici la condiţiile de acordare a împrumuturilor, nici în privinţa costurilor: "Este adevărat că nivelul de îndatorare a crescut destul de mult, însă cu cât ţările sunt mai dezvoltate, cu atât oamenii trăiesc mai mult pe credit. Oamenii doresc să consume mai devreme, nu să stea să consume la bătrâneţe. Dar când rata pe care o ai este mai mare de 60% din venit, deja ai o problemă mare. Ce faci dacă cresc dobânzile? Acest lucru deja se întâmplă, însă nu pe o scară mare, pentru că veniturile nominale au crescut mai mult decât ratele nominale".

Existenţa creditului este un lucru pozitiv, care ajută oamenii, nu îi încurcă, doar că, dacă oamenii se extind şi nu au răbdare, riscăm să intrăm în situaţii tensionate, a concluzionat domnul Rădulescu.

Rădulescu: "Programul Prima Casă nu a avut niciodată un rol social"

Programul Prima Casă a fost bine construit de la început, chiar dacă nu a avut niciodată un rol social, este de părere Eugen Rădulescu. Reprezentantul BNR a menţionat: "Prima Casă este un program care a fost conceput când ne confruntam cu o îngheţare completă a creditelor pentru locuinţe. Pe măsură ce piaţa s-a reîncălzit, s-a pus problema să devină un program cu caracter social. Nu s-a întâmplat acest lucru, dimpotrivă. În forma în care este acum, el trebuie schimbat, astfel încât să se adreseze în special celor care au resurse mai puţine, nu pentru case de vacanţă sau pentru locuinţe mult mai scumpe decât plafonul programului. Însă, Prima Casă s-a dovedit a fi extrem de bun ca program de creditare, rata de neperformanţă aproape neexistând".

Eugen Rădulescu: "România este vulnerabilă pentru că are o economie mică"

Dacă intrăm dintr-o creştere economică accelerată în recesiune, atunci ne putem trezi într-o situaţie similară cu cea din 2010, este de părere Eugen Rădulescu, care a subliniat că, de obicei, recesiunea vine atunci când nu o aştepţi şi că întotdeauna există mici semnale în piaţă referitoare la o viitoare criză economică. "Întrebarea care se pune, la nivel global, este dacă ne aflăm într-o perioadă de post-criză sau într-una de pre-criză. Noi avem indicatori care încă ne ajută. De exemplu, datoria publică este încă în parametri modeşti faţă de cea din UE. Nu putem spune acelaşi lucru însă despre deficitul bugetar. Se poate afirma că suntem în primejdia să intrăm în criză, dar acest lucru se poate întâmpla şi peste un an sau doi".

Referitor la semnalele pe care le trage BNR pe subiect, Eugen Rădules­cu spune că, "în orice analiză, trebuie să pui răul în faţă": "Dacă nu punem răul în faţă, atunci ne vom trezi ca în 2008. Nu există niciun fel de motiv să aşteptăm o criză ca atunci şi nici situaţia noastră nu mai este ca acum zece ani. În 2008 aveam un deficit bugetar de corectat de 9% din PIB, iar acum suntem la 3%, atunci aveam un deficit extern de 13%, acum este la 3%. Dar trebuie să ne gândim ce se poate întâmpla dacă lucrurile intră pe o pantă nu aşa de bună. Avem riscul legat de gradul de îndatorare a persoanelor fizice, care, în unele cazuri, este de 60%. Aceşti debitori vor ajunge în situaţia să nu mai facă faţă plăţilor. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi cu veniturile statului. Am avut situaţia când, după ce până în 2008 am avut venituri foarte mari din TVA ca urmare a vânzării din autotursime, acestea au scăzut, în 2009 şi 2010, foarte mult.

De asemenea, avem inflaţie destul de ridicată şi care ar putea creşte în continuare, inclusiv ca urmare a creşterii preţului petrolului. Sunt lucruri care ne afectează fie că vrem, fie că nu vrem".

În opinia domniei sale, pericolele pot veni de oriunde. Piaţa imobiliară nu este încă sub avertisment, deşi are o tendinţă de creştere, nu ne apropiem de nivelul din 2008, conform reprezentantului BNR: "Economia capitalis­tă se bazează pe perioade de boom şi perioade de recesiune. România este vulnerabilă pentru că are o economie mică. Nu avem cum să ne ţinem la adăpost. Faptul că avem o îndatorare pe termen mult mai lung decât acum zece ani, pe lângă alte considerente, limitea­ză riscul ca o criză care va veni să ne lovească puternic, însă ea va veni, la un moment dat".

Acesta a conchis că există spaţiu de îmbunătăţire în ceea ce priveşte contribuţia sectorului bancar la creşterea economică.

Rădulescu: "Societăţile comerciale care iau credite cresc, în timp ce acelea care nu se împrumută la bănci arată un model de business primitiv"

Rolul sectorului bancar în finanţarea sectorului privat are mult spaţiu de ameliorare, a adăugat Eugen Rădules­cu, adăugând că ponderea creditului neguvernamental în PIB este de doar 27%, comparativ cu Ungaria, de exemplu, care are acest indicator la 56%.

Corporaţiile apelează într-o mai mare măsură la împrumuturi de la instituţiile de credit, băncile având o înclinaţie mai mare pentru companiile mari, a evidenţiat domnul Rădulescu. Potrivit domniei sale, circa 56% dintre companiile de dimensiune mare aveau credite în iunie 2018, faţă de 11% în cazul IMM.

În opinia domnului Rădulescu, societăţile comerciale care iau credite cresc, în timp ce acelea care nu se împrumută la bănci arată un model de business primitiv.

Una dintre problemele identificate este lipsa capitalizării firmelor. "Disciplina financiară este mai mult decât laxă", apreciază domnia sa, adăugând: "În oglindă, avem lacune în procedura de insolvenţă. Nu avem o procedură de insolvenţă care să ne ajute să curăţăm sistemul. Nu mai există o încredere reciprocă. Neperformanţa din sectorul companiilor vine de la cele cu capitaluri negative ale capitalurilor. Avem companii sărace şi patroni bogaţi.

Dacă ar exista împrumut în companii, atunci ar fi altfel".

Companiile cu pierderi acumulau credite cu întârziere la plată mai mare de 90 de zile de circa 2,5 miliarde lei, în iunie 2018, potrivit datelor prezentate de Eugen Rădulescu.

Domnia sa a concluzionat că o problemă esenţială este ca firmele să îşi plătească datoria şi să îşi majoreze capitalul.

Printre posibilele măsuri de soluţionare a problemelor identificate, se numără revizuirea cadrului legal privind nivelul minim al capitalizării firmelor. Este nevoie de o sumă care ar trebui adusă în capitaluri de peste 30 de miliarde de euro, a afirmat domnul Rădulescu, care a enumerat printre soluţii atât măsurile de convertire a datoriilor în capital, cât şi interzicerea finanţărilor prin intermediul datoriilor la acţionari şi interzicerea dividendelor în cazul companiilor sub-capitalizate. De asemenea, este nevoie de modificarea legislaţiei referitoare la ieşirea firmelor din piaţă.

România nu este într-o poziţie inferioară din punct de vedere al preţului de finanţare faţă de celelalte ţări, printre soluţiile pentru reducerea costurilor de finanţare numărându-se formarea unui sector puternic al IMM-urilor, a precizat Sergiu Manea, preşedintele CPBR şi CEO BCR.

Bancherul a arătat, printre altele, că marjele de dobândă sunt determinate atât de caracteristici structurale ale economiei naţionale, cât şi de elemente specifice clienţilor din România (insolvenţa companiilor): "Marjele de dobândă ale finanţatorilor nu au înregistrat creşteri ca urmare a creşterii dobânzilor interbancare; sistemul bancar românesc este solid: nivelul de capitalizare este superior mediei UE, iar rata creditelor neperformante a cunoscut o reducere semnificativă".

Soluţiile pentru reducerea costurilor de finanţare prezentate de Sergiu Manea sunt: reducerea gradului de incertitudine şi impredictibilitate ; asigurarea unui cadru stimulativ pentru vânzarea creditelor neperformante; digitalizarea sectorului public şi privat, actualizarea reglementărilor legate de semnătura electronică în vederea facilitării dezvoltării serviciilor electronice; dezvoltarea unor strategii pe termen lung care să conducă la îmbunătăţirea ratingului de ţară, precum şi formarea unui sector al IMM puternic şi competitiv, prin: mutarea stimulentelor fiscale din zona de consum în zona de investiţii; reluarea investiţiilor publice şi public-private şi stimularea investiţiilor străine; continuarea perfecţionaării legii insolvenţei persoanelor juridice, în vederea reducerii riscurilor de creditare a acestora; combaterea economiei subterane şi întărirea disciplinei financiare şi contractuale.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. sa va pregatiti de caderea sistemului bancar... atat de putini specialisti in audit sunt in sistemul bancar.... :D :D :D incat se va vedea acest lucru.

    O aveti promisa! ;) :D  

    1. razbunarea va fi crunta, e o certitudine asta!

    s-a trezit ,, din somnul cel de moarte..." !

Dtlawyers
BTPay
Allview
Stiri Locale
AAGES

Curs valutar BNR

14 Iun. 2021
Euro (EUR)Euro4.9188
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0604
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5162
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7235
Gram de aur (XAU)Gram de aur242.7733

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Boromir
CCIB - Emitere de certificate forta majora
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
energynomics.ro
CCIB - Focus Bucuresti - iunie 2021
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro