Euronews: Rusia rămâne parte din proiectul european de fuziune ITER cu o cotă de 9,1%, în pofida sancţiunilor comunitare

Uniunea Europeană şi Rusia sunt adversari geopolitici, iar Moscova se află sub sancţiuni europene extinse şi are legăturile cu blocul comunitar sever diminuate, însă cele două părţi rămân conectate în cadrul celui mai mare experiment de fuziune nucleară din lume printr-un parteneriat stabilit cu decenii în urmă şi conceput pentru rezistenţa de-a lungul generaţiilor, transmite Euronews.

În timp ce Bruxelles-ul intensifică presiunea asupra Moscovei din cauza războiului din Ucraina şi a atacurilor hibride, inginerii ruşi şi omologii lor europeni lucrează în continuare împreună în cadrul proiectului internaţional denumit „Reactorul Termonuclear Experimental Internaţional” (ITER), o instalaţie experimentală de fuziune nucleară destinată captării energiei generate prin fuziunea nucleelor de hidrogen, relatează publicaţia citată.

Lunea trecută, Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie, a vizitat situl ITER din localitatea franceză Cadarache şi a catalogat dispozitivul drept „esenţial pentru obiectivele noastre de decarbonizare şi independenţă energetică”, notează sursa citată.

Lansat în anul 2007, ITER reprezintă un dispozitiv de fuziune aflat în prezent în faza de construcţie, ca rezultat al colaborării dintre treizeci şi trei de naţiuni, printre care figurează Rusia, China, Statele Unite şi Uniunea Europeană, informează canalul citat.

Proiectul urmăreşte demonstrarea potenţialului fuziunii ca sursă viabilă de energie cu emisii reduse de carbon şi sprijină ţinta Uniunii Europene privind neutralitatea climatică până în anul 2050, în timp ce Europa suportă „cea mai mare parte a costurilor de construcţie”, respectiv 45,6%, potrivit paginii oficiale a iniţiativei, precizează sursa citată.

Deşi Bruxelles-ul a redus constant dependenţa de resursele energetice ruseşti, a exclus instituţiile publice din Rusia din cooperarea şi finanţarea europeană pentru cercetare şi a interzis fondurile ruseşti către organizaţiile de ştiinţă din Europa ca răspuns la invazia din Ucraina, statul rus nu a fost exclus din ITER, ale cărui reguli stipulează imposibilitatea revocării vreunui membru, menţionează sursa citată.

În schimb, Rusia rămâne un participant cu o cotă de 9,1% în cadrul proiectului şi furnizează în continuare oameni de ştiinţă esenţiali şi tehnologie, relatează publicaţia citată.

„Federaţia Rusă este membră a ITER şi participă prin intermediul Agenţiei sale Naţionale, Centrul de Proiecte ITER. Toate activităţile legate de ITER sunt desfăşurate în conformitate cu cerinţele legale şi de reglementare aplicabile”, a declarat un purtător de cuvânt al ITER, conform Euronews.

Pe lângă finanţare, Rusia îndeplineşte un rol crucial în livrarea unor componente puternic specializate, printre care se află bobina de câmp poloidal PF1, utilizată la modelarea şi controlul plasmei de fuziune, arată sursa citată.

Partea rusă asigură, de asemenea, girotroni, dispozitive de mare putere care emit unde electromagnetice de înaltă frecvenţă pentru încălzirea plasmei din reactoare, iar alte elemente includ „echipamente care susţin protecţia alimentării cu energie a magneţilor supraconductori” şi „porturile superioare ale camerei de vid”, conform detaliilor oferite de reprezentantul proiectului, informează sursa citată.

Contribuţia Moscovei capătă o greutate aparte în condiţiile în care fuziunea nucleară a devenit o prioritate majoră de investiţii pentru blocul comunitar, iar Bruxelles-ul pregăteşte prezentarea propriei strategii după ce a alocat recent suma de 330 de milioane de euro pentru accelerarea domeniului şi susţinerea competenţelor şi tehnologiilor nucleare, notează publicaţia citată.

Strategia menţionată, a cărei lansare are o întârziere de un an, abordează guvernanţa, claritatea normativă şi cooperarea internaţională axată pe rolul central al Europei în cadrul ITER, în timp ce Comisia Europeană nu a oferit încă un răspuns cu privire la existenţa unor posibile blocaje diplomatice între statele membre din cauza participării ruseşti, transmite sursa citată.

O analiză a Consiliului dedicată energiei nucleare şi proiectului ITER, datată 9 iulie şi consultată de jurnalişti, a evitat orice trimitere la adresa Rusiei şi a arătat clar că Uniunea Europeană va „continua colaborarea cu Organizaţia ITER şi cu partenerii în activităţile legate de ITER”, relatează postul menţionat.

De la debutul invaziei pe scară largă din Ucraina, Uniunea Europeană a suspendat participarea Rusiei la programe de cercetare precum Orizont Europa, Orizont 2020, Euratom şi Erasmus Plus, arată sursa citată.

Alte mari foruri ştiinţifice din Europa, precum centrul de cercetare fizică CERN, au suspendat statutul de observator al Rusiei în anul 2022 şi au comunicat oficial că „nu se vor angaja în noi colaborări cu Federaţia Rusă”, informează sursa citată.

În pofida îngheţării generale a legăturilor ştiinţifice, organizaţia ITER a semnat în luna iunie un acord de cooperare cu Institutul Kurceatov din Rusia, act axat pe schimbul de date ştiinţifice, programe de cercetare şi sesiuni de instruire, notează sursa citată.

Oficialii ruşi şi cei europeni au continuat contactele la nivel înalt pe marginea proiectului, context în care Valery Falkov, ministrul rus al ştiinţei, a vizitat situl ITER din Franţa în luna iulie, alături de o delegaţie extinsă, menţionează sursa citată.

Susţinătorii colaborării dintre ITER şi Rusia afirmă că proiectul constituie un efort întins pe mai multe decenii, care reclamă expertiză de specialitate, ample lanţuri industriale de aprovizionare şi cooperare globală, iar conceptul iniţial a mizat pe rezistenţa cooperării ştiinţifice în faţa schimbărilor politice, transmite sursa citată.

„Sistemul de bobine de câmp poloidal, de exemplu, include contribuţii din Europa, Rusia şi China, fiind necesar ca elementele şi tehnologiile din diferite lanţuri naţionale de aprovizionare să fie integrate într-un singur sistem mecanic”, a declarat un purtător de cuvânt al ITER, conform Euronews.

În paralel cu implicarea în cadrul ITER, mai multe ţări derulează iniţiative naţionale orientate spre dobândirea cunoştinţelor şi tehnologiilor necesare funcţionării reactoarelor de fuziune nucleară în următoarele două decenii, arată sursa citată.

O serie de cercetări recente realizate de Parlamentul European arată că progresele tehnologice consemnate de la lansarea ITER în anul 2007 „ar putea deschide calea pentru ca tehnologia să fie pregătită pentru utilizare industrială în a doua jumătate a secolului”, relatează sursa citată.

Dependenţa Uniunii Europene de Rusia în privinţa fuziunii nucleare şi a proiectului ITER a stârnit însă semne de întrebare la Bruxelles, iar în cursul anului 2025 trei membri ai Parlamentului European i-au transmis o întrebare scrisă comisarului Dan Jørgensen cu privire la un eventual calendar pentru „eliminarea treptată a dependenţei de participarea Rusiei la ITER”, notează sursa citată.

Printr-o scrisoare oficială, Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie, a precizat că regulamentele de funcţionare ale ITER nu prevăd excluderea forţată a vreunui participant, ci acceptă doar retragerea voluntară a statelor partenere, transmite publicaţia.

„Răspunsul Comisiei nu a oferit o strategie politică convingătoare pentru gestionarea participării continue a Rusiei la guvernanţa şi ecosistemul tehnologic al ITER. Cred că forul comunitar trebuie să reevalueze problema şi să explice cum sunt compatibile aceste noi forme de cooperare instituţională cu politica mai amplă a UE faţă de Rusia. Avem nevoie de o revizuire strategică şi de securitate cuprinzătoare a implicării Rusiei în ITER şi de un plan clar prin care să ne asigurăm că nu se creează noi dependenţe tehnologice”, a declarat Andrea Wechsler, membră a Parlamentului European şi semnatară a scrisorii, conform Euronews.

Preocuparea a fost preluată şi de sectorul neguvernamental, context în care Sehila Gonzalez de Vicente, director global pentru energia de fuziune în cadrul asociaţiei Clean Air Task Force, a afirmat că parteneriatul internaţional a reprezentat motorul dezvoltării acestui sector, dar a apreciat că acest format nu mai cunoaşte aceeaşi dimensiune mondială, precizează sursa citată.

„Colaborarea ştiinţifică va deveni probabil mai concentrată între aliaţi şi parteneri de încredere, în timp ce ţările şi companiile urmăresc să protejeze tehnologiile sensibile din punct de vedere comercial şi să menţină un avantaj competitiv în industria emergentă a fuziunii”, a afirmat Sehila Gonzalez de Vicente, director global pentru energia de fuziune la Clean Air Task Force, potrivit postului menţionat.

Deşi Andrea Wechsler, membră a Parlamentului European, afirmă că nu susţine izolarea cercetătorilor, studenţilor sau oamenilor de ştiinţă ruşi, aceasta menţionează faptul că natura ştiinţifică a cooperării tehnologice strategice nu elimină implicaţiile de ordin geopolitic, informează sursa citată.

„Nu aş interpreta continuarea proiectului ca o dovadă a unui consens potrivit căruia ştiinţa ar trebui pur şi simplu să prevaleze în faţa geopoliticii”, a afirmat Andrea Wechsler, membră a Parlamentului European, notează sursa citată.