Evomag & Vexio: Impozitul minim pe cifra de afaceri frânează investiţiile în comerţul electronic şi transferă costuri suplimentare către consumatori

Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), aplicat de la începutul anului 2024, generează consecinţe care contrazic obiectivele declarate, respectiv creşterea veniturilor la buget şi asigurarea unei contribuţii minime din partea companiilor mari, indiferent de nivelul de profit raportat. În schimb, reduce capacitatea companiilor de a investi, limitează competitivitatea şi pune presiune suplimentară asupra consumatorilor, anunţă Evomag & Vexio, într-un comunicat remis redacţiei.

Sursa citată precizează:

„În comerţul electronic, unde profitul net este adesea sub 1%, un impozit aplicat uniform pe cifra de afaceri împinge direct companiile în pierdere şi blochează proiecte de dezvoltare esenţiale pentru eficienţă şi digitalizare. Sunt concluziile evomag şi Vexio, doi dintre cei mai mari retaileri online din industria de eCommerce din România.

Mai mult, în primele şase luni de aplicare, veniturile colectate la buget au fost de aproximativ 1,2 miliarde de lei, mult sub cele 6 miliarde estimate de autorităţi, potrivit organizaţiilor reprezentative ale mediului de afaceri (Concordia, AmCham, FIC). Diferenţa confirmă ineficienţa mecanismului şi relevă impactul disproporţionat asupra sectoarelor cu profitabilitate redusă, precum comerţul online. În acest domeniu, investiţiile în infrastructură şi servicii sunt esenţiale pentru creştere, însă nu se traduc imediat în profit contabil, ceea ce face ca taxarea pe cifră de afaceri să penalizeze tocmai companiile care reinvestesc constant.

Potrivit celor doi retaileri, pentru companiile româneşti din comerţul online, impactul este amplificat de efectul pe lanţul de distribuţie. Aceeaşi taxă de 1% se aplică la nivelul importatorului, distribuitorului şi retailerului, ceea ce înseamnă o sarcină cumulată de aproximativ 3%. Raportată la o marjă generală de cel mult 10%, cu tot cu costuri, această taxare suplimentară împinge întreg lanţul în pierdere şi ameninţă sustenabilitatea industriei”.

„Un retailer online nu îşi poate permite să funcţioneze fără investiţii permanente în logistică, tehnologie şi extindere internaţională. La evomag, aceste investiţii depăşesc 500.000 de euro anual. O taxă aplicată direct pe cifra de afaceri, indiferent de profit, limitează capacitatea de reinvestire şi ne obligă să regândim planurile strategice. În loc să accelerăm dezvoltarea pe termen lung, suntem constrânşi să adaptăm bugete trimestriale, în funcţie de un cadru fiscal impredictibil”, spune Mihai Pătraşcu, CEO evomag.

Reprezentanţii Vexio subliniază că efectele se transmit mai departe, în întregul lanţ de parteneri. „Un business de eCommerce înseamnă sute de contracte cu furnizori de transport, logistică, servicii IT, marketing şi suport tehnic. Reducerea investiţiilor afectează direct aceste firme, multe dintre ele IMM-uri româneşti care depind de volumele generate de retailul online. În plus, un cadru fiscal instabil transmite investitorilor un semnal negativ şi reduce atractivitatea pieţei româneşti în competiţia regională. Iar într-o perioadă în care companiile locale încearcă să concureze cu magazinele online care nu au prezenţă juridică în România, deci nu se supun aceloraşi reguli, un astfel de impozit face imposibilă competiţia corectă”, spune Costinel Ilie, Partener Manger Vexio.

Aceeaşi sursă mai menţionează:

„Totodată, reprezentanţii Vexio atrag atenţia asupra unei alte distorsiuni generate de aplicarea IMCA: diferenţele de tratament fiscal dintre retailerii cu o cifră de afaceri sub 50 de milioane de euro şi cei care depăşesc acest prag. În timp ce jucătorii mari sunt obligaţi să plătească impozitul pe cifra de afaceri, competitori direcţi, dar mai mici ca dimensiune, nu sunt supuşi aceloraşi reguli, deşi operează în aceleaşi segmente de piaţă. Această discrepanţă creează o formă de concurenţă neloială, care dezavantajează companiile româneşti ce au investit în dezvoltare şi scalare, penalizând exact actorii ce contribuie cel mai mult la consolidarea pieţei locale de comerţ electronic.

Efectele sunt vizibile şi la nivelul consumatorilor. Comerţul electronic a democratizat accesul la tehnologie în România, oferind milioanelor de clienţi posibilitatea de a achiziţiona rapid şi convenabil produse necesare muncii, educaţiei sau vieţii de zi cu zi. Creşterea artificială a costurilor determinată de IMCA riscă să încetinească acest proces şi să accentueze decalajele deja existente între mediul urban şi cel rural, unde accesul la produse digitale rămâne limitat.

Pe lângă presiunea directă asupra preţurilor, este afectată şi dinamica locurilor de muncă. Investiţiile în huburi logistice, în servicii de livrare rapidă sau în suport digital presupun extinderea echipelor şi contracte noi pentru parteneri locali. Atunci când aceste proiecte sunt amânate, oportunităţile de angajare şi de colaborare scad, iar economia locală pierde o parte din beneficiile generate de creşterea sectorului online.

Potrivit reprezentanţilor celor două companii, pentru sectorul comerţului electronic, efectele IMCA sunt clare: investiţii amânate, competitivitate redusă şi presiune transferată către clienţi. Experienţa primului an de aplicare arată că obiectivele de colectare nu au fost atinse, dar au apărut distorsiuni vizibile într-o industrie strategică pentru modernizarea economiei româneşti. În loc să sprijine dezvoltarea şi digitalizarea, actualul sistem fiscal frânează unul dintre puţinele segmente care au demonstrat constant capacitate de creştere şi adaptare”.