EY: Anul 2026 aduce o creştere semnificativă - de la 10% la 16% - a impozitelor pe veniturile din dividende

Anul 2026 aduce o creştere semnificativă - de la 10% la 16% - a impozitelor pe veniturile din dividende şi câştiguri de capital, cu impact major pentru antreprenorii români.

Această creştere de 60% ridică întrebări esenţiale despre modul în care capitalul poate fi structurat şi utilizat eficient, mai ales când vorbim despre planuri de investiţii sau de exit pe termen mediu şi lung.

În acest context, utilizarea unor companii de holding oferă posibilitatea de a reinvesti profiturile, fară a plăti impozit pe venit la nivelul acţionarilor persoane fizice.

Ar fi util să subliniem încă de la început un aspect: dacă vorbim despre un antreprenor care doreşte să utilizeze fondurile generate de afacerea sa numai pentru cheltuieli personale, holdingul nu aduce beneficii. Însă, pentru atreprenorii care doresc să reinvestească, să se dezvolte, platforma de holding este o soluţie potrivită.

Care sunt beneficiile holdingului?

Din punct de vedere fiscal - veniturile din dividende obţinute de holding şi câştigurile de capital din vânzarea participaţiilor în societăţile deţinute de holding sunt scutite de impozit pe profit la nivelul acestuia din urmă.

Un exemplu simplu: o societate realizează un profit net de 100 lei. Dacă dividendele se distribuie direct către persoane fizice, se plăteşte impozit pe dividende de 16 lei, iar venitul net va fi de 84 lei.

Comparativ, un holding primeşte venit din dividende de 100 de lei care este neimpozabil şi se poate reinvesti această sumă integral. Lucrurile devin chiar mai relevante în cazul unor tranzacţii (vânzarea titlurilor deţinute în societate), caz în care vorbim despre o economie de 16% din preţul total al tranzacţiei.

Holdingul este un vehicul eficient nu numai din perspectiva economiilor fiscale, ci şi pentru o organizare coerentă a împrumuturilor în grup, separarea liniilor de afaceri şi, în general, o mai bună guvernanţă a portofoliului de investiţii.

Nu în ultimul rând, pentru antreprenorii preocupaţi de planificarea succesiunii sau de implicarea membrilor familiei, holdingul poate fi platforma potrivită şi se articulează optim cu structuri de succesiune şi protecţie a averii, cum sunt trusturile sau fundaţiile.

Cum beneficiaţi de regimul fiscal de holding în România?

Pentru ca un holding să beneficieze de scutirea de impozit pe dividende şi câştiguri de capital, acesta trebuie să deţină minim 10% din capitalul societăţii operaţionale, pentru o perioadă minimă de 12 luni.

Aspectul temporal este esenţial şi de multe ori ignorat. Să presupunem că se ia decizia de a crea un holding la 1 martie 2026: implementarea durează, în practică, în jur de 3 luni (nu vorbim strict de termenele de la Registrul Comerţului, ci de toate activităţile conexe procesului). Deci avem holding la 1 iunie 2026, iar termenul de 12 luni se împlineşte abia la 1 iulie 2027.

Prin urmare, dacă vorbim, de pildă, de o vânzare a afacerii, iar discuţiile cu potenţialul cumpărător au început - poate fi deja prea târziu pentru un holding. De aceea, este important ca o structură de holding să fie implementată proactiv, pentru a acomoda diverse oportunităţi de business pe termen lung. Nu de puţine ori vedem antreprenori care setează holdinguri după ce au făcut o primă vânzare.

Holding în România sau în străinătate?

Pentru antreprenorii rezidenţi fiscal în România, holdingul local este, în majoritatea cazurilor, cea mai eficientă soluţie, din cel puţin trei motive: costuri mai reduse de implementare şi administrare; cerinţe de substanţă mai uşor de îndeplinit; stabilitate a regimului fiscal (n.b. vorbim aici despre prevederi a căror sursă se regăseşte în directive europene şi în norme OECD).

Experienţa ultimilor ani arată o tendinţă clară: după introducerea impozitului pe dividende de 5% în anul 2016, structurile tradiţionale de holding din ţări precum Olanda, Luxemburg sau Elveţia au devenit mult mai costisitoare pentru antreprenorii români, datorită impozitului la sursă pe dividende de 15% din jurisdicţiile respective. Astfel, am asistat la un proces de repatriere a acestor structuri, iar în prezent, majoritatea holdingurilor nou-create sunt în România şi funcţionează eficient.

Odată cu revenirea cotei de 16%, jurisdicţiile „istorice” reintră în calculele strategice, întrucât impozitul cu reţinere la sursă pe dividend de 15% este inferior cotei locale. Totuşi, discuţia despre „substanţă” devine obligatorie: administratori şi angajaţi locali, alte costuri administrative (ex. sediu, contabilitate etc.) trebuie luate în calcul versus beneficiul anticipat.

Există, bineînţeles, şi situaţii în care un holding extern este justificat, cum ar fi, de exemplu, parteneriate cu investitori cu structuri internaţionale, mutarea rezidenţei fiscale personale a asociaţilor, business-uri cu hub operaţional în afara României etc.

Creşterea impozitului pe dividende şi câştiguri de capital la 16% impactează fundamental deciziile financiare ale antreprenorilor. Distribuirea accelerată de dividende poate fi utilă pe termen scurt, dar nu este o strategie structurală. Structurile de holding devin un instrument-cheie pentru protejarea capitalului şi maximizarea capacităţii de reinvestire. În acest context, un holding românesc poate reprezenta cea mai avantajoasă opţiune pentru antreprenorii din România.