FAPPR cere intervenţia urgentă a Guvernului şi Parlamentului la Bruxelles

Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (FAPPR) face public un set de poziţii instituţionale critice privind stadiul negocierilor Politicii Agricole Comune (PAC) post-2027, cu ocazia votului decisiv programat în Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER) al Consiliului UE, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

COREPER urmează să adopte,în 8 iunie 2026, o abordare generală parţială care va devein mandatul oficial de negociere al Consiliului UE pentru PAC 2028-2034 - politica ce va distribui sute de miliarde de euro către fermierii europeni în următorii şapte ani, conform aceleiaşi surse. Odată adoptată această poziţie, orice modificare ulterioară necesită unanimitate sau majoritate calificată, iar posibilităţile de influenţă naţională se restrâng semnificativ după această dată, conform sursei de mai sus.

O particularitate a acestei runde: deciziile strategice privind PAC sunt adoptate preponderent în format COREPER - al ambasadorilor, nu al miniştrilor agriculturii - ceea ce înseamnă că logica bugetară generală riscă să primeze în faţa nevoilor reale ale sectorului agricol, potrivit comunicatului de presă.

• Cele trei mize majore pentru România, potrivit comunicatului FAPPR:

1. Cofinanţarea naţională obligatorie de 30%: Propunerea COREPER introduce obligativitatea ca statele membre să cofinanţeze din surse naţionale minimum 30% din costurile publice eligibile ale principalelor măsuri PAC - agromediu, investiţii în ferme, sprijin pentru tinerii fermieri, instrumente de gestionare a riscurilor.

Traducere practică: pentru fiecare 100 de euro europeni cheltuiţi pe măsuri de agromediu, România va trebui să adauge 43 de euro din bugetul naţional. De reţinut: cifra de 30% nu este definitiv stabilită. Este negociabilă, iar România face parte dintro coaliţie de state care se opun acestui procent ridicat, conform sursei citate.

2. Absenţa instrumentului european de reasigurare agricolă: În pofida solicitărilor explicite ale Comisarului European Christophe Hansen şi ale mai multor miniştri ai agriculturii, COREPER nu a inclus în propunere un mecanism european de solidaritate pentru riscurile agricole majore. Seceta, inundaţiile, îngheţurile, bolile plantelor şi animalelor rămân în responsabilitatea exclusive a statelor membre.

România - cu frecvenţa în creştere a evenimentelor climatice extreme şi o piaţă de asigurări agricole insuficient dezvoltată - rămâne expusă fără plasă de siguranţă colectivă, menţionează comunicatul de presă.

3. Integrarea PAC în Fondul NRP - restructurare fără precedent: Începând cu 2028, PAC nu va mai funcţiona ca politică autonomă, ci ca un capitol integrat în Fondul pentru Parteneriate Naţionale şi Regionale (FNPR). Fondurile agricole vor concura cu cele pentru infrastructură, coeziune şi digitalizare în cadrul aceluiaşi instrument bugetar naţional. Deşi un "inel de protecţie” european garantează cel puţin 300 de miliarde de euro pentru plăţile directe, nicio garanţie nu acoperă menţinerea alocărilor naţionale actuale pentru măsurile de dezvoltare rurală, notează aceeaşi sursă.

• Calendarul negocierilor, conform aceluiaşi comunicat de presă:

- 8 iunie 2026: COREPER adoptă mandatul de negociere al Consiliului UE - posibilităţile

de influenţă naţională se restrâng semnificativ.

- vară-toamnă 2026: Parlamentul European formulează poziţia oficială de negociere.

- toamnă 2026 - primăvară 2027: Trilog interinstituţional Consiliu-Parlament-Comisie: ultimul moment pentru modificări substanţiale.

- 2027: Statele membre elaborează planurile NRP naţionale cu capitol PAC integrat.

- 31 ianuarie 2028: Termen-limită de validare la Comisia Europeană. Nerespectarea termenului suspendă accesul la măsuri de agromediu şi investiţii.

• Solicitările concrete ale organizaţiei, menţionate îm comunicat:

Pentru Guvernul României şi Ministerul Agriculturii (MADR):

-Transmiterea de urgenţă a unei poziţii naţionale oficiale către Reprezentanţa Permanentă a României la Bruxelles înainte de reuniunea COREPER din 8 iunie 2026

-Asigurarea unei coordonări interministeriale pentru a include explicit în mandatul ambasadorului român obiectivele privind autonomia PAC, flexibilitatea cofinanţării şi reasigurarea agricolă.

Pentru Parlamentul României:

-Introducerea pe agenda Comisiilor de agricultură din Camera Deputaţilor şi Senat a unei dezbateri publice privind mizele negocierilor PAC post-2027, cu participarea MADR şi a asociaţiilor profesionale din sector.

Pentru Europarlamentarii români:

Susţinerea şi introducerea de amendamente în raportul de negociere al Parlamentului European care să vizeze:

-Menţinerea autonomiei PAC în raport cu reglementările Planului Naţional de Redresare (NRP).

-Eliminarea cofinanţării obligatorii pentru statele membre cu un PIB pe cap de locuitor situat sub media Uniunii Europene.

-Crearea unui instrument european dedicat reasigurării agricole.

„România are o poziţie de negociere legitimă, susţinută de date, şi face parte dintr-o coaliţie europeană care poate obţine rezultate concrete. Singura condiţie este să vorbim. Să acţionăm. Acum.", conchide forumul APPR în comunicatul de presă emis redacţiei.