Flavius Jakubowicz, preşedintele AAFBR: „Succesul relansării economice a României depinde de disciplina bugetară şi reforma administrativă ”

Pachetul de măsuri fiscale şi economice pus în dezbatere publică de Guvern marchează o schimbare de paradigmă, prin mutarea accentului de pe consum către investiţii, eficienţa depinde însă de sustenabilitatea bugetară, capacitatea de implementare şi de existenţa unei reforme administrative reale, a declarat preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Jakubowicz, transmite Agerpres.

Jakubowicz a ecplicat că "măsurile fiscale şi economice propuse de Guvern aduc un avantaj major, schimbând direcţia de la consum la investiţii, folosind instrumente moderne precum cercetarea-dezvoltarea (R&D), piaţa de capital şi reinvestirea. Este o abordare corectă, dar eficienţa acestora trebuie evaluată în funcţie de două criterii fundamentale: sustenabilitatea bugetară şi capacitatea de implementare. În prezent, ambele sunt sub presiune".

Preşedintele asociaţiei a evidenţiat tabloul fiscal fragil pentru anul 2026, ţara noastră confruntându-se cu un deficit bugetar ridicat, inflaţie persistentă şi un nivel crescut al datoriei publice. În 2025, deficitul bugetar a atins 146,03 miliarde de lei (7,65% din PIB), iar inflaţia anuală în decembrie 2025 a fost de 9,7%. În plus, datoria guvernamentală s-a ridicat la aproximativ 59% din PIB. Datorită acestui climat economic, orice măsură economică trebuie corelată cu deficitul, inflaţia şi costurile financiare, conform Agerpres.

Pachetul de măsuri va genera un impact bugetar negativ de aproximativ 2,1-2,2 miliarde de lei în 2026, estimează Guvernul.

Deşi această sumă reprezintă mai puţin de 2% din deficitul total estimat pentru 2025, Jakubowicz avertizează că riscurile nu ţin de volum, ci de credibilitatea şi execuţia măsurilor.

Dacă compensarea impactului printr-o reformă administrativă eficientă nu se materializează rapid, orice "minus" suplimentar poate conduce la împrumuturi mai scumpe şi presiune asupra cursului valutar şi inflaţiei, precizează sursa.

În cadrul pachetului, sunt incluse măsuri care ar putea contribui semnificativ la competitivitatea economică, respectiv credit fiscal pentru cercetare-dezvoltare: o deducere suplimentară de 10% pentru proiectele de R&D, care poate atrage investiţii de valoare adăugată, cu condiţia ca normele să fie simple şi accesibile; facilităţi pentru profitul reinvestit şi amortizarea accelerată (65%): aceste măsuri stimulează investiţiile productive, având efecte mai sănătoase decât stimulentele consumului; măsuri pentru listarea la bursă şi stimulente pentru pensii şi investiţii: acestea contribuie la dezvoltarea pieţei de capital şi finanţării non-bancare; ajustări pentru microîntreprinderi: modificări ce vizează creşterea pragului de venituri şi stimularea unui cadru mai coerent de angajare, menţionează Agerpres.

Preşedintele AAFBR a mai declarat că "reforma administrativă, promisa de Guvern, trebuie să fie cuantificată şi publicată într-un tabel detaliat, cu economii estimate, termene şi responsabili. Fără aceste date, riscul este ca reforma să rămână doar o promisiune politică, nu o soluţie concretă".

Extinderea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID) poate fi benefică în ceea ce priveşte guvernanţa instrumentelor financiare, dar trebuie asigurată transparenţa în alocarea fondurilor. Fără criterii clare şi auditabile, aceste instrumente pot deveni vulnerabile acaparării de către factorul politic, precizează Agerpres.

"Pachetul are elemente bune şi în intenţie, este orientat spre competitivitate. Dar România anului 2026 nu mai are luxul măsurilor frumoase pe hârtie. Avem un deficit cash de 7,65% din PIB în 2025 şi o inflaţie anuală de 9,7% în decembrie 2025, două semnale că echilibrul macro este fragil. De aceea, susţin direcţia pro-investiţii, dar cer public: reformă administrativă măsurabilă, guvernanţă strictă pentru instrumentele financiare ale statului şi predictibilitate fiscală. Altfel, riscam să "relansăm" doar prin comunicare, în timp ce costul finanţării, inflaţia şi presiunea pe buget rămân problemele reale. România nu mai este în faza în care îşi permite experimente fiscale sau măsuri evaluate doar prin prisma impactului politic de moment. Pachetul de relansare economică propus de Guvern merge în direcţia corectă atunci când vorbeşte despre investiţii, capital, cercetare şi piaţa de capital, însă succesul său va fi decis nu de intenţii, ci de disciplina bugetară, reforma administrativă reală şi predictibilitate fiscală. Într-o economie cu deficit ridicat, inflaţie persistentă şi costuri de finanţare sensibile, fiecare leu de stimul fiscal trebuie să genereze valoare adăugată măsurabilă", a mai declarat Flavius Jakubowicz.

Acesta a menţionat că, dacă acest pachet va fi dublat de guvernanţă, transparenţă şi reguli stabile, poate deveni un instrument de creştere sănătoasă. În cazul contrar, riscăm să câştigăm timp pe hârtie, dar să pierdem încredere în economie.

Astfel, relansarea economică a României în anul 2026 nu trebuie făcută prin cheltuială, ci prin consolidarea investiţiilor inteligente şi a statului funcţional, transmite Jakubowicz.