Fostul ministru al Sportului critică dur decizia Curţii Constituţionale şi susţine că sportivii români sunt sacrificaţi

Decizia Curţii Constituţionale a României de a declara neconstituţională legea care impunea cluburilor sportive un prag minim de 40% sportivi români în echipele participante în competiţiile naţionale a provocat reacţii puternice în lumea sportului, fostul ministru al Sportului, Eduard Novak, lansând acuzaţii directe privind existenţa unor interese economice şi influenţe politice care ar fi contribuit la blocarea proiectului. Într-un mesaj publicat pe reţelele sociale, Novak şi-a exprimat dezamăgirea faţă de invalidarea unei iniţiative pe care o promovase încă din perioada mandatului său ministerial. Fostul oficial consideră că legea urmărea protejarea şi stimularea sportivilor autohtoni, însă ar fi fost stopată din cauza intereselor unor cluburi puternice şi a patronilor influenţi politic: ”Asta este, noi am crezut, am luptat, am crezut în acest proiect, dar se pare că nu se doreşte. Vă spun de ce nu se doreşte, pentru că sunt interese prea mari financiare, sunt cluburi cu influenţă politică. Cum adică este neconstituţională o lege care a trecut de alte instanţe? Eu propun să renunţăm la toate instanţele din România şi să lăsăm toate arbitrajele, deciziile, la CCR. Numai CCR contează. Bravo, aţi câştigat! Ce să mai sperăm noi după ce s-au anulat alegeri tot de către CCR? Dragi sportivi, dragi părinţi, nu vă pierdeţi speranţa, poate veţi prinde şi voi un loc în echipe să jucaţi”. Printre cei criticaţi explicit s-au numărat fostul ministru Ionuţ Stroe, dar şi oameni de afaceri implicaţi în sport, precum Dan Şucu şi Mihai Rotaru: ”Aţi câştigat domnule Stroe, felicitări, aţi realizat încă o chestie în afară de faptul că aţi apărut în chiloţi. Sunteţi un om extraordinar. Totodată vreau să-l felicit pe domnul Şucu, care a intervenit, domnul Rotaru şi toţi acei patroni care au intervenit să blocheze sportivii români. Vreau să vă spun că faceţi doar o aventură sportivă, nu aveţi nicio treabă cu sportul de performanţă, sabotaţi sportivii români. Aţi câştigat, vă urez mult succes şi felicitări”.

• Argumentele CCR: legea încalcă normele europene

Curtea Constituţională a admis sesizarea formulată de preşedintele Nicuşor Dan şi a stabilit că actul normativ contravine obligaţiilor asumate de România în cadrul Uniunea Europeană. Potrivit CCR, legea: discrimina sportivii din alte state membre UE; limita libera circulaţie a lucrătorilor; încălca dreptul european privind nediscriminarea; afecta dreptul la muncă al cetăţenilor europeni. Judecătorii au concluzionat că impunerea unei cote bazate pe cetăţenie creează un tratament juridic preferenţial pentru cetăţenii români, incompatibil cu tratatele europene şi cu Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

• Nicuşor Dan: susţinerea sportului trebuie făcută constituţional

Pe de altă parte, preşedintele Nicuşor Dan a subliniat că dezvoltarea sportului românesc este un obiectiv legitim, însă acesta trebuie realizat prin metode conforme cu legislaţia europeană. Preşedintele a invocat modele aplicate în alte state europene, unde accentul este pus pe: investiţii în academii sportive; dezvoltarea centrelor de juniori; formarea sportivilor locali; stimulente pentru cluburile care promovează jucători formaţi intern.

• O dispută între protecţionism sportiv şi regulile pieţei europene

Legea reflecta o abordare protecţionistă menită să crească şansele sportivilor români de a evolua la nivel profesionist, însă a intrat în conflict direct cu principiile fundamentale ale pieţei unice europene. Susţinătorii măsurii afirmau că: cluburile preferă sportivi străini pentru performanţe rapide; tinerii români sunt marginalizaţi; sportul naţional pierde competitivitate pe termen lung. Oponenţii considerau însă că legea: restrângea competiţia; reducea calitatea sportivă;

expunea România la litigii europene. Decizia CCR obligă factorii politici şi sportivi să identifice soluţii alternative pentru susţinerea sportivilor români, fără a încălca dreptul european. Experţii estimează că accentul se va muta spre: finanţarea infrastructurii sportive; programe de dezvoltare juvenilă; stimulente fiscale; reguli bazate pe „jucători formaţi local”, similare modelului UEFA. Invalidarea legii „40% sportivi români” reprezintă o înfrângere pentru susţinătorii protejării directe a sportivilor autohtoni, dar şi un semnal clar că politicile sportive naţionale trebuie armonizate cu normele Uniunii Europene.