GHEORGHE PIPEREA:"Directiva pe restructurare este revoluţionară şi şocantă"

Companii /

"Directiva pe restructurare este revoluţionară şi şocantă"

Directiva europeană pe restructurare este revoluţionară şi, în anumite privinţe, de-a dreptul şocantă, consideră avocatul Gheorghe Piperea, care a subliniat că, până în 17 iulie, va trebui să implementăm reglementările acestei directive în legislaţia noastră. Avocatul a subliniat: "Sunt absolut sigur că nu se va întâmpla acest lucru şi, în acest caz, în 17 iulie 2022 noua legislaţie europeană va intra în vigoare în mod direct, dacă legiutorul mai cere un an. Nimeni nu se va preocupa de modificările legislative esenţiale, chiar dacă în directivă spune clar că textul ei trebuie implementat până în 17 iulie 2021. De altfel, despre această directivă se vorbeşte din 2003".

Directiva europeană în domeniu se referă, teoretic, la procedurile de restructurare care ar trebui să se desfăşoare în afara celor de insolvenţă, cu toate că unul dintre scoprile acestei directive este şi sporirea eficienţei procedurilor de restructurare, de insolvenţă şi de remitere de datorie, a subliniat specialistul.

Gheorghe Piperea a menţionat: "Unul dintre şocurile majore ale acestei directive este acela că se prevede confirmarea unui plan de restructurare în pofida votului claselor creditorilor majoritari.

De asemenea, există un al doilea şoc foarte interesant. Este vorba despre o prevedere din preambul care spune că restructurarea unei companii poate fi cerută judecătorului chiar şi de către procuror. În România, procurorul poate să fie omniprezent, doar că la noi procurorul încă face o confuzie între administratorul judiciar şi cel special, în special în cazurile de bancrută frauduloasă".

Una dintre modificările care trebuie neapărat implementată este cea privind clasele de creditori, a mai spus Gheorghe Piperea, explicând: "În legislaţia actuală a insolvenţei sunt maxim cinci clase de creditori: garantaţii, salariaţii, bugetarii, chirografarii şi creditorii indispensabili. Directiva europeană introduce posibilitatea extinderii cu încă trei clase de creditori, extrem de interesante. Noua directivă spune aşa: trebuie să introduci o clasă separată de creditori formată din furnizorii insignifianţi, mici, aceia care sunt primii sacrificaţi ai procedurii şi care intră toţi, acum, în categoria mare de creditori. În faliment şi în planurile de reorganizare, creditorii chirografari nu iau nimic sau foarte puţin, în cel de-al doilea caz. Aceşti furnizori mici vor fi organizaţi într-o clasă separată de creditori. La fel şi cei subordonaţi, care, acum, votează împreună cu chirografarii. De asemenea, va fi creată una sau mai multe clase de salariaţi, diferite de cea actuală, ceea ce va conduce la formarea unui număr de opt clase de creditori, care vor determina judecătorul să confirme un plan de reorganizare în pofida votului creditorului majoritar. Înainte de 2004 chiar existau opt clase de creditori".

Alt şoc al noii directive face referire la remiterea de datorie, care este prevăzută pentru întreprinzător (respectiv persoana fizică ce are titlu de comerciant), a mai spus domnul Piperea, adăugând: "Dacă întreprinzătorul este în insolvenţă şi aceasta este scuzabilă, respectivul poate fi iertat de datorii. Această măsură poate fi luată şi în ce îl priveşte pe consumator, conform noii directive".

Printre altele, aceasta mai spune că există statistici conform cărora cel care a trecut printr-o insolvenţă este mai capabil să evite în viitor o insolvenţă. "La noi nu este deloc aşa, ci cu totul invers, nicio companie care trece printr-o insolvenţă, în România, nu învaţă nimic", evidenţiază avocatul Piperea.

Nu în ultimul rând, specialistul a atras atenţia că Directiva europeană ar trebui implementată astfel încât să fie aplicabilă întreprinderilor mici şi mijlocii mai degrabă decât întreprinderilor mari.

E.O.

Actualizare - Dan Paul, Asociaţia Brokerilor: "Riscă Roumanian Strategy Fund insolvenţa, dacă instanţa decide anularea acţiunilor pe care le deţine?"

Ce se va întâmpla în cazul în care, un judecător va constata că, pentru solicitările adunării extraordinare a SIF Banat-Crişana (SIF1), din data de 10 martie, lansate de un grup de acţionari SIF1, este vorba despre cumpărarea propriilor acţiuni şi decide anularea lor, se întreabă Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor.

Domnia sa a spus: "Înseamnă că Roumanian Strategy Fund, ce are drept singură proprietate acţiuni SIF1, ce urmează să fie anulate, nu va mai avea ce să vândă, pentru că nu va mai avea niciun activ. Ce bani va da înapoi către SIF1? Să nu vă închipuiţi că, pentru cumpărarea propriilor acţiuni, s-a făcut vreo înţelegere scrisă, fiindcă era ilegală. SIF-ul are de primit ceva, Romanian Strategy Fund are o datorie de plătit, dar nu mai are activul suport. Va intra fondul în insolvenţă?"

Preşedintele Asociaţiei Brokerilor a adăugat că, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu îşi dă seama că asistăm la un fenomen dăunător pieţei de capital.

"Investitorii au nevoie de încredere şi ASF trebuie să trateze serios această problemă. Pentru că sunt multe vehicule folosite astfel şi, dacă aceste vehicule nu vor mai avea activul suport, va începe un efect de domino în piaţă", atrage atenţia Dan Paul.

A.I.

---

Actualizare - Alexandru Iorgulescu, Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners:"Legea insolvenţei suscită interpretări care tind să-i zădărnicească eficienţa"

Legea procedurii insolvenţei suscită interpretări numeroase, iar multe tind să-i zădărnicească eficienţa, a subliniat avocatul Alexandru Iorgulescu, Managing Associate, Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners.

Printre elementele susceptibile în acest sens avocatul a indicat către neînţelegerea scopului legii, respectiv de maximizare a gajului general, adică a averii debitorului ca garaţie a creditorilor şi ignorarea efectului de contaminare, Alexandru Iorgulescu referindu-se la articolele introduse la presiunea creditorului bugetar.

În plus, avocatul a mai amintit despre neînţelegerea de către cei care intră în contact cu legea a instituţiilor şi mecanismelor civile şi a finalităţilor lor, Alexandru Iorgulescu făcând trimitere către discuţia referitoare la sechestrul asigurator, precum şi neînţelegerea mecanismelor economiei de piaţă.

"În contextul în care peste 50% din toate companiile îşi încetează existenţa până ating zece ani, insolvenţa apare ca un fenomen inerent, acceptat de principiile economiei de piaţă", a punctat Alexandru Iorgulescu.

A.I.

---

Actualizare - Cristian Pârvan: "Vom pierde din firmele de producţie"

În acest an vom avea o categorie de insolvenţe în zone importante de producţie, a anunţat Cristian Pârvan, secretarul de stat al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Domnia sa a menţionat: "Avem 250.000 de firme cu capital negativ care primesc bani de la acţionari sau merg pe minus. În acest context, mai avem multe de reglat în economie şi trebuie menţionat că insolvenţa unor companii este provocată şi de astfel de cazuri de firme. Din punctul meu de vedere, trebuie să decelăm şi să avertizăm, trebuie să fie avertizaţi cei care se apropie de insolvenţă, ca să ştie despre ce este vorba. De asemenea, instrumente legale şi profesionale ca bancrutele să nu se poată manifesta. Este evident că instrumentul insolvenţei bine folosit şi bine înţeles este util şi trebuie aplicat cât mai corect, pentru a curăţa piaţa de firmele care produc insolvenţa altora. Toată legislaţia care s-a dezvoltat arată că suntem încă într-o fază indecisă şi că avem în continuare de lucrat".

În opinia domniei sale, ar fi foarte important pentru mediul de afaceri să se întocmească rapoarte care să prezinte situaţia probabilă cu care se va confrunta companiile cu capital autohton în acest an, din punct de vedre al insolvenţei: "Vom avea o categorie specială de insolvenţe în zone importante de producţie. Vom pierde din fitmele de producţie. Vor intra în insolvenţă pentru că nu mai fac faţă. Ar fi utile rapoarte care să demonstreze capabilitatea breslei de a oferi o fotografie a economiei româneşti, pentru că ne-ar permite să încercăm protejarea micilor creditori în faţa marilor creditor şi să încercăm să reglăm nişte chestiuni macroeconomice".

E.O.

---

Actualizare - Sorin Petre, ANEVAR: "Evaluarea - necesară atât la deschiderea insolvenţei, cât şi pe parcursul acesteia"

Evaluarea bunurilor este necesară atât la deschiderea procedurii de insolvenţă, cât şi pe parcursul derulării acestui proces, conform domnului Sorin Petre, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR), care menţionează că standardele de evaluare ale ANEVAR includ abordări şi tehnici în linie cu cerinţele standardelor internaţionale, şi ele acoperă majoritatea tipurilor de bunuri ce ar trebui evaluate în cadrul procesului de insolvenţă.

Sorin Petre menţionează că, în această perioadă, ANEVAR lucrează la actualizarea standardelor de evaluare, respectiv la alinierea acestora cu standardele internaţionale, ediţia 2020, iar cât de curând instituţia va avea un set actualizat.

A.V.

---

Actualizare - Speranţa Aurora Munteanu, KPMG România: "Se pune problema unei priviri profunde a modului în care are loc restructurarea"

Ne aflăm într-un moment în care, nu doar pentru legislaţia din România, ci şi pentru cea europeană, se pune problema unei priviri profunde şi de ansamblu asupra modului în care poate sau trebuie să aibă loc restructurarea întreprinderilor, conform doamnei Speranţa Aurora Munteanu, Senior Advisor, KPMG România, care menţionează: "Nu suntem singura ţară din Europa care avem pe hârtie şi încorporate în legislaţie, în încercarea de a le pune în practică, aproape toate cuvintele din directiva europeană privind reorganizarea".

Domnia sa continuă: "Dacă ne uităm la zona de reorganizare/restructurare şi la eficienţa restructurării în ansamblu, aş spune că din păcate pentru noi, nu suntem între fruntaşii celor care au făcut cel mai bun uz în materie de recuperare şi redresare prin utilizarea acestor paradigme existente în legislaţie. Măcar şi din această perspectivă trebuie să facem un pas înapoi şi să ne uităm la lucurile care au mers bine şi la cele care nu au mers bine în utilizarea lor în scopul pentru care a fost introdusă în legislaţie restructurarea".

V.R.

---

Actualizare - Simona Miloş, INPPI: "Cadrele noastre legislative de restructurare preventivă şi preinsolvenţă şi-au dovedit ineficienţa"

Cadrele noastre legislative pe insolvenţă şi-au dovedit ineficienţa, este de părere Simona Miloş, Preşedintele Institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă (INPPI).

Printre altele, domnia sa a precizat că legislaţia noastră, spre deosebire de multe altele, a înglobat în mare parte instituţii şi mecanisme recomandate a fi incluse în orice legislaţie naţională în materia insolvenţei care să asigure obiectivul urmărit prin adoptarea Directivei, respectiv buna funcţionare a pieţei interne şi îndepărtarea obstacolelor rezultate din diferenţele dintre procedurile naţionale referitoare la restructurarea preventivă, la insolvenţă, la remiterea de datorie şi la decăderi, ne-a transmis Simona Miloş,

Simona Miloş a subliniat că principalele direcţii de acţiune cuprinse în Directiva Europeană pe care trebuie s-o implementăm şi noi până în iulie anul viitor sunt următoarele:

- Avertizarea timpurie şi accesul la informaţii;

- Disponibilitatea cadrelor de restructurare preventivă;

- Debitorul în posesie;

- Suspendarea executărilor silite individuale;

- Conţinutul/adoptarea/confirmarea planurilor de restructurare;

- Impunerea unui plan de restructurare în pofida disidenţei creditorilor din mai multe clase;

- Protecţia finanţării noi, a finanţării intermediare şi a altor tranzacţii legate de restructurare;

- Accesul la remiterea de datorie;

- Supravegherea şi remunerarea practicienilor;

- Monitorizarea/culegerea datelor/întocmire statistici.

Simona Miloş consideră: "La o primă vedere, cu excepţia primului punct, legislaţia naţională înglobează, în mare măsură, exigenţele impuse de Directivă pe principalele direcţii de acţiune toate aceste mecanisme, fiind deja reglementate şi incluse în legislaţia naţională.

Astfel, putem constata că avem cadre de restructurare preventivă, respectiv concordat preventiv şi mandat ad-hoc, avem principiul păstrării dreptului de administrare şi de dispoziţie al debitorului asupra averii sale, avem reglementată superprioritatea la distribuire a finanţărilor noi, avem prevăzută suspendarea executărilor silite individuale şi avem norme de auto-reglementare, supraveghere şi pregătire profesională a organizaţiei profesionale a practicienilor în insolvenţă.

Şi totuşi, această realitate, a existenţei în legislaţia românească în materia insolvenţei a majorităţii instituţiilor, mecanismelor şi direcţiilor de acţiune sugerate de Directivă trebuie privită cu rezerve, căci nu este suficientă enumerarea unor elemente componente dacă, în profunzimea lor, aceste elemente nu sunt efective şi funcţionale".

Obiectivul urmărit de Directivă este crearea unui cadru legal care să fie în primul rând eficient şi care să garanteze valorificarea efectivă a unor drepturi pentru că, altfel, scopul urmărit ar rămâne unul iluzoriu, ne-a mai spus Simona Miloş.

Domnia sa a continuat: "Tocmai de aceea, în încercarea de transpunere a Directivei, provocarea va consta în aceea că vor trebui identificate în primul rând cauzele pentru care un mecanism sau altul din legislaţia în vigoare nu a avut finalitatea urmărită de textul legal, a fost ineficient sau a fost împiedicat de alţi factori să funcţioneze, astfel încât vor trebui corectate cauzele pentru a putea obţine efectul scontat.

Dacă implementarea Directivei ar urmări doar «bifarea» unor elemente componente pe care legislaţia în materia insolvenţei ar trebui să le înglobeze, ar trebui să ne oprim aici şi să nu fie aduse modificări de substanţă legislaţiei actuale, căci aceste elemente se regasesc deja în legislaţia românească.

În prezent, legislaţia din România aplicabilă procedurilor de pre-insolvenţă sau de insolvenţă nu cuprinde reglementări referitoare la astfel de instrumente de avertizare preventivă a debitorilor aflaţi în dificultate financiară. (...)

Nu numai că nu există sisteme de avertizare timpurie care să permită identificarea stării de dificultate financiară în care se află debitorii, dar chiar şi atunci când insolvenţa este iminentă sau chiar instalată, societăţile sunt împiedicate să intre în insolvenţă, dacă creditorul majoritar este cel fiscal".

Preşedintele INPPI este de părere că trebuie create mecanisme de prevenţie, observând, printre altele, lipsa unei culturi de negociere.

În opinia domniei sale, unele instrumente de avertizare timpurie menţionate în cuprinsul Directivei sunt:

-mecanisme de alertă atunci când debitorul nu a efectuat anumite tipuri de plăţi;

-servicii de consiliere furnizate de către organizaţii publice sau private;

-măsuri de stimulare, în temeiul dreptului intern, pentru părţile terţe care deţin informaţii relevante despre debitor, cum ar fi contabilii, autorităţile fiscale şi autorităţile de asigurări sociale, care să semnaleze debitorului evoluţiile negative.

E.O.

---

Actualizare - Nicoleta Munteanu, EURO Insol: "2019 a adus cea mai mare scădere a numărului de insolvenţe din ultimii zece ani"

În 2019, numărul insolvenţelor din economia noastră s-a diminuat cu 22%, potrivit datelor Coface România, spune doamna Nicoleta Munteanu, Partener EURO Insol SPRL, care menţionează că această evoluţie a adus cea mai mare scădere a numărului de insolvenţe din ultimii zece ani.

Dar, indiferent de situaţie, munca practicianului în insolvenţă nu este una uşoară, întrucât el trebuie să facă faţă provocărilor, conform doamnei Munteanu, care explică: "Nicio companie, oricât de mică sau mare ar fi, nu este lipsită de vulnerabilităţi. În mediul economic, starea de insolvenţă este privită ca o boală, ea poate fi prevenită, poate fi tratată prin mecanismele specifice insolvenţei şi reorganizării, sau poate să doboare, în caz de faliment. Noi, practicienii, avem o misiune grea pentru că trebuie să facem performanţă: fie trebuie să redăm circuitului economic companii viabile după reorganizare, capabile să creeze noi locuri de muncă, produse şi servicii competitive pentru piaţă, fie să eliminăm acele companii care nu respectă regula jocului".

Conform doamnei Munteanu, durata medie de viaţă a unei companii este de zece ani - "foarte puţin dacă ne raportăm la cei de 30 de ani de capitalism românesc".

"Societăţile nou înfiinţate îşi încetează activitatea în primii cinci ani de activitate", afirmă Nicoleta Munteanu, precizând că numai anul trecut şi-au suspendat activitatea 14.000 de companii, iar alte peste 30.000 s-au dizolvat.

A.V.

---

Grupul de presă BURSA organizează, în parteneriat cu Institutul Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă, a VII-a ediţie a Conferinţei "CODUL INSOLVENŢEI", în data de 27 februarie 2020, la Hotel Marshal Garden, sala Panoramic 1, din Calea Dorobanţilor nr. 50B, Sector 1, Bucureşti. Conferinţa este inclusă în programul de pregătire şi perfecţionare continuă a avocaţilor. Punctele de pregătire profesională se vor acorda după încheierea conferinţei, în baza criteriilor de evaluare I.N.P.P.A.

Temele evenimentului sunt:

-Directiva privind restructurarea şi insolvenţa - prevederi şi stadiu de implementare în legislaţia naţională;

-Măsuri necesare pentru transpunerea reglementărilor europene pe insolvenţă şi restructurare în cadrul legislativ naţional;

-Diferenţele dintre regulile privind insolvenţa întreprinderilor mari, a grupurilor de societăţi şi a IMM-urilor;

-Analiza managementului în domeniul societăţilor comerciale, în special în cazul întreprinderilor publice, ca soluţie de prevenţie sau de salvare de la faliment;

-Lipsa reglementărilor în cazul unor posibile falimente ale fondurilor de pensii din Pilonul II;

-Măsuri de stimulare fiscală pentru societăţile în insolvenţă;

-Condiţiile pentru ridicarea sechestrului asupra bunurilor debitorului instituit de instanţa penală;

-Fiscalitatea din domeniu - efectele Ordonanţei privind instituirea unor facilităţi fiscale în procedura de insolvenţă;

-Standardele de evaluare în procedura de insolvenţă;

-Aplicabilitatea insolvenţei persoanelor fizice;

-Analiza managementului în domeniul societăţilor comerciale, în special în cazul întreprinderilor publice, ca soluţie de prevenţie sau de salvare de la faliment.

Moderată de Nicoleta Munteanu, Partener, EURO Insol SPRL, conferinţa va reuni mai mulţi specialişti din domeniu printre care se numără şi Simona Miloş Preşedinte, Institutul Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă (INPPI), Dana Munteanu, Director al Direcţiei de Insolvenţă a Persoanelor Fizice, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC),Sorin Petre, Preşedinte, Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR), Dan Paul, Preşedinte, Asociaţia Brokerilor, Gheorghe Piperea, Partener, RomInsolv SPRL, Florian Mateiţă

Partener, RomInsolv SPRL, Florian Mateiţă, Partener, RomInsolv SPRL, Alexandru Iorgulescu, Managing Associate, Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners, Speranţa Aurora Munteanu, Senior Advisor, KPMG România, Valentin Drăgoi, Managing Partner, DT Lawyer, Conf.Univ.Dr.Carmen Pălăcean, Director Departamentul de Drept Privat, Universitatea Titu Maiorescu şi Cristian Pârvan,Secretar General, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România.

Opinia Cititorului ( 4 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. En passant, Dan Paul ii da o leapsa lui Bogdan Dragoi.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Pai daca au baut aceeasi cafea cindva si la unul a cazut bine si la celalalt nu prea nu crezi ca e cazul sa vina ziua in care trebuie platita cafeaua respectiva de acela care a comandat-o proasta ?

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Stați așa că n-am înțeles! Cine intră în insolvență? SIF1? RS Fund? Ce e ilegal? Să cumperi acțiuni SIF1? La ce înțelegeri ilegale visează Dan Paul? Nea Paul e ca la meteo, zice că asistă la un „fenomen dăunător pieței de capital”. Și unii sunt pasionați peste poate de astfel de „fenomene” și se grăbesc să dea alarma în piața de capital. Parcă a venit Hîncu să ne cutremure cu „fenomene” de mare interes în insolvență. Dar ce să facem, asta e presa de azi, cu titluri sforăitoare ca nuca-n perete! Titlul articolului trebuia să fie „Riscă Dan Paul să prezinte o prosteală la conferința Bursa pe tema insolvenței”? Și răspunsul ar fi venit repejor: „Bineînțeles că riscă!” El e președinte de brokeri, îi plac acțiunile speculative, că adulmecă și rumegă speculația mai bine decât oricare altul! Cu ea se ocupă tot timpul, așa că la conferința de insolvență și oriunde, la munte, la mare, chiar în orice împrejurare, merge și cu niște chestii speculative din zona pieței de capital. La asta se pricepe omu’, că la alte capitole e falit? Sau asta era, de fapt, partea relevantă din prezentarea dumnealui la conferința de insolvență?

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Se pare ca legea insolventei cu iz balkanic est-european o intelegi bine, actualmente. Apare problema cuvintelor europene ce exprima adevarata lege a insolventei cu reprezentare echitabila a tuturor la aceeasi masa si dreptul egal dpdv juridic la aceeasi parte din masa debitorului pe care nu o intelegi.

      Daca esti cu creierul in zona gri a legilor insolventei si iti convine asta e bine. In rest nu divaga unde nu ai inteles si categorisi anumite persoane ce sint sau nu poate asa cum le-ai descris pentru a masca lipsa de cunostinte. Pune mina pe lege si carte si intelege "fake news" 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS