Ţările avansate tind să domine topul productivităţii economice mondiale, dar şi unele pieţe emergente au înregistrat câştiguri majore pe măsură ce se industrializează şi se integrează în lanţurile de aprovizionare globale, conform unei analize visualcapitalist.com, care prezintă clasamentul celor mai mari 30 de economii ale lumii în funcţie de PIB-ul pe oră lucrată (în dolari), dezvăluind unde a crescut sau a stagnat producţia în ultimele două decenii.
Productivitatea economică, măsurată prin valoarea bunurilor şi serviciilor produse pe oră lucrată, este un indicator cheie al eficienţei şi prosperităţii generale.
Datele pentru acest clasament sunt furnizate de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM).
• Creştere excepţională a productivităţii Irlandei
Irlanda se află în fruntea clasamentului în ceea ce priveşte creşterea productivităţii, producţia pe oră urcând, în cazul său, cu 102%, de la 68,8 dolari în 2005 la 139,1 dolari în 2025. Totuşi, o mare parte din aceasta este statistică, nu structurală, conform sursei citate.
Prezenţa giganţilor tehnologici şi farmaceutici globali precum Apple, Google şi Pfizer ”umflă” cifrele PIB-ului Irlandei prin transferul profiturilor şi contabilitatea proprietăţii intelectuale.
• Creşterea Chinei încetineşte, dar rămâne solidă
Productivitatea Chinei a crescut de la 4,5 dolari pe oră în 2005 la 19,8 dolari în 2025, ceea ce indică un avans de peste 340%. Începutul anilor 2010 a adus câştiguri masive de eficienţă pe măsură ce fabricile s-au modernizat, infrastructura s-a extins şi producţia a devenit mai sofisticată. Cu toate acestea, creşterea a încetinit în ultimii ani. Pe măsură ce salariile cresc şi industria prelucrătoare se maturizează, îmbunătăţirile ulterioare ale productivităţii depind din ce în ce mai mult de automatizare, integrarea inteligenţei artificiale şi inovarea în sectorul serviciilor.
• Tendinţe mixte în ţările producătoare de ţiţei
Productivitatea în Arabia Saudită a scăzut de la 85,6 dolari în 2005 la 56,6 dolari în 2025. Scăderea reflectă atât declinul preţurilor petrolului în anii 2010, cât şi plafonarea producţiei OPEC+, care a redus cantitatea de ţiţei extrasă. În timp ce eforturile de diversificare din cadrul Viziunii 2030 extind industriile non-petroliere, hidrocarburile încă domină economia.
În schimb, Norvegia, o altă economie bogată în resurse, îşi menţine unul dintre cele mai ridicate niveluri de productivitate din lume, la 123,6 dolari pe oră, datorită unei guvernări solide, a reinvestirii averii suverane şi unei forţe de muncă înalt calificate.
SUA, Germania şi Franţa au înregistrat, toate, creşteri constante. SUA au crescut de la 63,2 dolari în 2005 la 81,8 dolari în 2025, Germania - de la 66,3 dolari la 80,5 dolari, iar Franţa - de la 72,3 dolari la 82,2 dolari pe parcursul perioadei de 20 de ani.
Europa de Vest continuă să aibă performanţe superioare în ceea ce priveşte eficienţa datorită automatizării şi formării profesionale a lucrătorilor, în timp ce Japonia şi Regatul Unit au crescut mai lent din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a stagnării investiţiilor.














































Opinia Cititorului