Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat, pentru data de 6 august, pronunţarea unei soluţii definitive în dosarul pe care l-a câştigat în primă instanţă cu Guvernul şi Ministerul Finanţelor pentru neplata unor drepturi salariale restante către magistraţi, transmite Agerpres.
Miza financiară a litigiului aflat în faza de recurs este de aproximativ 5 miliarde de lei, după ce Curtea de Apel Bucureşti a obligat Executivul să achite sumele rezultate din majorări stabilite retroactiv, notează sursa citată.
În cererea de chemare în judecată, semnată de preşedinta instanţei, Lia Savonea, Înalta Curte susţine că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Totodată, Instanţa supremă acuza Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat şi subminează legitimitatea instanţelor.
În replică, autorităţile executive au reclamat faptul că puterea judecătorească s-a substituit celei legislative în materie bugetară, solicitând sesizarea Curţii Constituţionale şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, informează agenţia de presă.
„Un aspect pe care l-am decis în şedinţa de guvern a fost sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan.
Sumele solicitate provin dintr-o decizie din 2023 a Înaltei Curţi şi a Parchetului General, prin care salariile din sistemul judiciar au fost majorate cu 25% retroactiv, începând cu anul 2018, adaugă sursa citată.
Guvernul a decis însă amânarea unei părţi din aceste plăţi, redirecţionând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD, conform agenţiei de presă.




















































Opinia Cititorului