IMM România: Mediul de afaceri are nevoie urgentă de un guvern stabil

Economia nu mai poate aştepta până când partidele îşi încheie disputele şi România are nevoie urgentă de un guvern stabil, de predictibilitate şi de un pact economic şi social care să fixeze direcţiile majore ale ţării, a declarat ieri Florin Jianu, preşedintele IMM România, în cadrul evenimentului de lansare a celei de-a 24 ediţii a Cartei Albe a IMM-urilor, care a avut loc la sediul Băncii Naţionale a României.

Florin Jianu a spus că mediul de afaceri face un apel public pentru convocarea unei întâlniri naţionale la care să participe toate forţele politice şi în cadrul căreia să fie discutat şi semnat un pact economic şi social, şi a precizat: „România are nevoie rapidă de stabilitate, de predictibilitate, mai ales de dialog. Obiectivul nu trebuie să fie neapărat semnarea unui pact, ci stabilirea unor direcţii pentru care România trebuie să se angajeze în perioada următoare. Sunt momente dificile şi cred că în aceste momente dificile avem nevoie de consens. Avem nevoie de dialog şi de comunicare şi nu neapărat de confruntări care nu duc spre lucruri pozitive. Economia, din păcate, nu poate aştepta. Dar încrederea cred că se construieşte pe predictibilitate şi stabilitate. În ultimă instanţă, apelul este ca România să aibă un guvern stabil şi un pact economic şi social de care avem nevoie acum”.

Apelul lansat de preşedintele IMM România vine pe fondul unei deteriorări accentuate a climatului antreprenorial, deteriorare consemnată în Carta Albă a IMM-urilor lansată ieri. Potrivit datelor din documentul citat, aproape 60% dintre firme consideră mediul economic defavorizant, numai 6% dintre antreprenori anticipează o evoluţie pozitivă, investiţiile în tehnologii noi s-au prăbuşit de la 50-55% la 12%, iar diferenţa dintre angajările şi plecările din IMM-uri a devenit negativă, pentru prima dată în cel puţin un deceniu. Radiografia mediului de afaceri realizată prin Carta Albă a IMM-urilor, pe baza răspunsurilor primite de la 1.174 de întreprinderi, arată că firmele mici şi mijlocii sunt tot mai preocupate să-şi conserve activitatea, să-şi finanţeze stocurile şi capitalul de lucru şi să-şi refinanţeze obligaţiile, în loc să investească în dezvoltare, în timp ce concurenţa neloială, produsele din import şi facturile neplătite le împing spre o zonă în care rezilienţa riscă să devină doar un alt nume pentru supravieţuire.

• Concurenţa neloială, principala problemă cu care se confruntă IMM-urile

Datele actualei ediţii confirmă însă una dintre cele mai grave predicţii formulate anul trecut de confederaţia patronală a întreprinzătorilor mici şi mijlocii: concurenţa neloială, care în anii precedenţi ocupa locurile al doilea sau al treilea în clasamentul dificultăţilor cu care se confruntau antreprenorii, a devenit principala problemă a mediului de afaceri şi este resimţită de şase din zece antreprenori.

„O concurenţă neloială care pentru stat înseamnă mai puţine venituri la buget, care pentru antreprenori înseamnă o piedică în ceea ce presupune dezvoltarea, care pentru societate în general nu aduce nimic bun”, a avertizat Florin Jianu.

Pe locul al doilea a urcat presiunea produselor din import, problemă care anul trecut se afla abia pe poziţia a patra şi care indică, potrivit lui Florin Jianu, inclusiv o posibilă lipsă de competitivitate a companiilor româneşti. Pe locul al treilea se află neplata facturilor de către terţi, fenomen care anul trecut abia apăruse „pe radarul” IMM România şi care s-a transformat acum într-o ameninţare directă la adresa lichidităţii companiilor mici şi mijlocii. Inflaţia a coborât spre locul al cincilea în clasamentul problemelor, în condiţiile în care datele indică o posibilă moderare în a doua parte a anului, dar dificultăţile legate de obţinerea consultanţei şi a serviciilor de pregătire profesională au crescut până la un nivel de aproape patru-cinci ori mai mare decât în anii anteriori. În opinia liderului IMM România, această evoluţie trebuie pusă în legătură cu lipsa lichidităţilor şi cu priorităţile de urgenţă stabilite de întreprinderile mici şi mijlocii într-un climat economic tensionat.

Documentul citat mai arată că, în actualul context, companiile româneşti se repliază masiv spre piaţa internă. Dacă în anii precedenţi aproximativ 57-58% dintre firme priveau piaţa locală drept o oportunitate, în 2026 procentul a urcat spre 90-94%. Există şi firme care şi-au majorat exporturile şi care continuă să urmărească pieţele externe, iar această oportunitate a urcat pe locul al doilea în clasamentul actual.

• Scădere dramatică a investiţiilor în noile tehnologii

Digitalizarea câştigă, de asemenea, teren, fiind privită de tot mai multe companii drept o oportunitate reală de adaptare şi eficientizare. Dincolo de această evoluţie favorabilă, prăbuşirea apetitului pentru tehnologii noi arată cât de fragilă a devenit situaţia antreprenorială.

„Au căzut foarte mult investiţiile în folosirea de noi tehnologii, de la un procent de 50-55% la un procent de 12%, care arată faptul că în acest an companiile se uită mai degrabă spre menţinerea activităţii proprii la un nivel de supravieţuire şi nu neapărat se uită spre dezvoltare”, a arătat Florin Jianu.

El a menţionat că principala nevoie de finanţare a devenit asigurarea stocurilor şi a capitalului de lucru, deşi, în urmă cu numai un an, capitalul de lucru ocupa locul al treilea. În acelaşi timp, investiţiile în echipamente, tehnologie şi proprietăţi imobiliare sunt în scădere, iar refinanţarea obligaţiilor financiare ale companiilor reapare cu o pondere consistentă. Din păcate, piaţa muncii reflectă aceeaşi pierdere de viteză. „În ceea ce înseamnă situaţia numărului de persoane nou-angajate în IMM-uri, din păcate, acest an arată un spor negativ pentru prima oară în ultimii zece ani sau poate chiar mai bine. Cred că din perioada crizei 2008-2010 nu am mai avut un spor negativ. Era un spor pozitiv, mic, dar un spor pozitiv. Acum sporul este negativ”, a afirmat Florin Jianu, care a arătat că diferenţa netă dintre numărul angajărilor şi cel al plecărilor dintr-un IMM a coborât la minus 0,1%, un semnal care indică nu doar încetinirea extinderii afacerilor, ci şi începutul unei posibile contracţii a ocupării.

• Victor Negrescu: „România este singurul stat din Uniunea Europeană care nu realizează studii de impact privind deciziile europene”

Victor Negrescu, vicepreşedintele Parlamentului European, a legat direct degradarea încrederii antreprenoriale de blocajul politic din România. „Economia plăteşte pentru fiecare zi de incertitudine. Antreprenorii nu îşi pot suspenda afacerile până când partidele se hotărăsc cine guvernează. Firmele trebuie să achite salariile, taxele şi facturile”, a declarat acesta. În opinia sa, dezbaterea publică ar trebui să se concentreze asupra modului în care România poate produce mai mult, nu exclusiv asupra tăierii cheltuielilor. „Sigur că este necesar să reducem risipa, dar nu putem construi o economie sustenabilă numai cu foarfeca în mână. În loc să se joace cu lumina prin cămară şi să consume curent degeaba, guvernanţii ar trebui să ne spună cum au de gând să umple cămara şi cum pot recupera timpul pierdut. Dacă te joci tot timpul cu întrerupătorul, riscul este ca becul să se ardă şi vom fi în întuneric”, a spus Victor Negrescu, care a arătat că studiul întocmit de IMM România arată amploarea crizei de încredere: numai 6% dintre antreprenori se aşteaptă la o evoluţie economică pozitivă. Carta Albă menţionează că peste jumătate dintre IMM-uri doresc să acceseze bani europeni, dar numai un sfert au reuşit. Principalele bariere sunt birocraţia şi schimbarea regulilor, administraţia ajungând să ceară uneori mai multe documente decât numărul paginilor din şablonul proiectului. „PNRR-ul a devenit prea des un maraton al întârzierilor şi al justificărilor. Viteza nu poate înlocui competenţa. Nu este normal ca partenerii sociali să afle din presă ce schimbări fiscale li se pregătesc. Consultarea nu înseamnă să trimiţi un proiect seara şi să ceri un răspuns până dimineaţa”, a criticat Victor Negrescu.

Vicepreşedintele Parlamentului European susţine încheierea unui pact naţional pentru economie şi fonduri europene, cu participarea societăţii, antreprenorilor, sindicatelor şi universităţilor, precum şi introducerea unei reguli ferme de predictibilitate fiscală. „Nu putem avea taxe noi inventate pentru a acoperi lipsa de performanţă a statului. Orice măsură trebuie să treacă prin testul IMM prevăzut de legislaţia în vigoare”, a spus Negrescu. El a atras atenţia că România este singurul stat din Uniunea Europeană care nu realizează studii de impact privind deciziile europene şi a cerut simplificarea radicală a accesului la fondurile UE, prin aplicarea principiului „o singură dată” pentru documentele deja deţinute de autorităţi: „Nu este normal să i se ceară antreprenorului un document emis tot de stat”.

La rândul său, Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al IMM România, a precizat că aproape jumătate dintre IMM-uri se autofinanţează, ceea ce limitează dezvoltarea şi inovarea intensă din cauza capitalizării reduse. Deşi două treimi dintre firme îşi doresc finanţare pentru investiţii, numai una din şapte urmăreşte proiecte inovatoare. Costul ridicat al finanţării reprezintă principala barieră în calea creditării pentru 66% dintre firme, alături de lipsa certitudinii privind propria situaţie financiară şi de garanţiile solicitate. Peste jumătate dintre IMM-uri declară că urmăresc investiţii în tehnologie de vârf, acestea fiind urmate în priorităţile manageriale de marketing şi digitalizare, dar mai mult de un sfert dintre firme nu realizează niciun fel de previziuni, ceea ce, potrivit lui Nicolescu, le pune sub semnul întrebării supravieţuirea pe termen lung.

• BNR: Pe segmentul companiilor nefinanciare, rata creditelor neperformante a depăşit 5,6% şi continuă să crească

Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, a descris Carta Albă drept o radiografie a rezilienţei economiei reale într-un context geopolitic şi macroeconomic dominat de o incertitudine fără precedent, dar a ţinut să precizeze că sectorul antreprenorial românesc prezintă şi semne de maturitate: vechimea medie a firmelor este de 16 ani, iar 86% dintre antreprenori au studii superioare. Experienţa şi nivelul de educaţie sugerează o capacitate importantă de adaptare, dar aceasta este limitată de ceea ce prim-viceguvernatorul BNR a numit „paradoxul atomizării”. Nu mai puţin de 58,6% dintre IMM-uri funcţionează sub forma proprietarului unic, în timp ce numai 1,4% au mai mult de cinci asociaţi sau acţionari. Spiritul asociativ extrem de redus afectează competitivitatea, împiedică realizarea economiilor de scară şi îngreunează accesul la finanţare. Fragmentarea explică parţial de ce aproape 60% dintre companii consideră mediul economic actual defavorizant, la care se adaugă efectele inflaţiei şi ale scăderii cererii interne.

Datele BNR, prezentate în cadrul evenimentului de ieri de Leonardo Badea, confirmă presiunile resimţite de antreprenori. Pe segmentul companiilor nefinanciare, rata creditelor neperformante a depăşit 5,6% şi continuă să crească, iar analizele prudenţiale indică o evoluţie îngrijorătoare inclusiv în rândul firmelor care au beneficiat de scheme de garantare de stat. „Programele de sprijin au funcţionat ca un colac de salvare pe termen scurt, dar multe probleme fundamentale au rămas nerezolvate”, a avertizat Leonardo Badea. Numeroase firme recurg la credit furnizor sau la împrumuturi acordate de asociaţi, deoarece bilanţurile lor nu le permit să obţină un credit bancar clasic. În acelaşi timp, reorientarea IMM-urilor spre împrumuturile în euro, determinată de diferenţa de dobândă, produce o acumulare de riscuri valutare, întrucât microîntreprinderile împrumutate în valută nu dispun, în general, de o acoperire naturală împotriva variaţiei cursului de schimb.

România se află într-un proces amplu şi strict de ajustare a finanţelor publice, iar reducerea deficitului structural nu mai este, potrivit viceguvernatorului, o opţiune teoretică, ci o necesitate imediată pentru menţinerea încrederii investitorilor şi a stabilităţii cursului. Spaţiul disponibil pentru facilităţi fiscale generalizate şi subvenţii directe este, în acest context, foarte limitat, motiv pentru care orice facilitate trebuie analizată şi calibrată riguros, a mai spus prim-viceguvernatorul băncii centrale, care a adăugat că rezilienţa IMM-urilor trebuie susţinută prin creşteri calitative de productivitate, utilizarea inteligentă a garanţiilor existente şi valorificarea fondurilor europene. Domnia sa a menţionat că, totuşi, o parte a fragilităţii este creată chiar de stat: birocraţia excesivă şi lipsa predictibilităţii descurajează investiţiile pe termen lung şi pot anula parţial eforturile sectorului privat.

• Daniel Dăianu: „Nu avem nevoie de noi taxe în 2027”

Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, a susţinut necesitatea unui acord politic ghidat de interesul naţional, avertizând că întreprinderile mici şi mijlocii suportă cel mai greu şocurile economice şi a atras atenţia că IMM-urile concentrează peste 65% dintre lucrători şi generează 51% din cifra de afaceri, având o importanţă esenţială pentru coeziunea socială. Domnia sa a adăugat că, după succesiunea de crize provocată de pandemie, tranziţia energetică şi războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu, evaluările nu mai pot urmări întotdeauna prevenirea şocurilor, ci limitarea pagubelor, iar anticiparea devine extrem de dificilă atunci când economia este permanent „izbită de realitate”. Numeroase firme nu sunt bancabile, motiv pentru care Daniel Dăianu consideră necesară fie o bancă specială pentru IMM-uri, fie introducerea unor programe dedicate. Preşedintele Consiliului Fiscal a arătat că în domeniul agrobusiness, lipsa asocierii împiedică micile întreprinderi să obţină finanţare. „Trebuie să încurajăm fermierii să se asocieze ca să nu ne îngrămădească ungurii şi polonezii. Exportăm materie primă şi importăm produse realizate cu aceeaşi materie primă. Trebuie să lucraţi la lucruri concrete înainte de pactul pe productivitate”, a afirmat Daniel Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal a mai spus că nu crede că agenţiile de rating vor retrograda ţara noastră la nivelul junk - nerecomandabil investitorilor, deoarece execuţia bugetară din primele luni este bună. Cu toate acestea, domnia sa a reiterat că ţara noastră are nevoie de un guvern cu puteri depline care să pregătească bugetul pentru 2027 şi să gestioneze PNRR. Legea salarizării este, potrivit lui Daniel Dăianu, cel mai important act normativ, deoarece afectează viaţa a milioane de oameni, iar miza sa principală nu o reprezintă banii de la Bruxelles, ci repararea inechităţilor. „Am avertizat de ani de zile că vine momentul când nu vom mai avea cale de întors. În opinia noastră, nu avem nevoie de noi taxe în 2027 şi credem că economia poate creşte cu peste 2%. Nu cred că vom avea recesiune”, a afirmat preşedintele Consiliului Fiscal. Investiţiile publice trebuie să funcţioneze la capacitate ridicată, iar programul SAFE, în valoare de 16 miliarde de euro, va înlocui PNRR. Dacă ajustarea fiscală va fi realizată, Dăianu estimează că România va putea avea inflaţie şi dobânzi mai mici.

• 42% din avizele CES în primul semestru din 2026 au fost negative la adresa proiectelor legislative

Sterică Fudulea, preşedintele Consiliului Economic şi Social, a atras atenţia asupra degradării dialogului social şi a slabei aplicări a testului IMM. Conform datelor din Carta Albă a IMM-urilor, peste 52% dintre antreprenorii consultaţi consideră că autorităţile ar trebui obligate să justifice neimplementarea propunerilor primite. Deşi există o hotărâre de guvern din 2009 care obligă ministerele să transmită note de justificare, unele instituţii respectă această obligaţie, iar altele nu. Peste 66% dintre respondenţi solicită realizarea testului IMM, însă în 2024 au fost efectuate numai zece asemenea teste, iar în 2025 doar două. Numai 23% dintre întreprinderile mici şi mijlocii văd CES drept un mecanism real de dialog, iar procentul proiectelor publicate în transparenţă decizională este de doar 10%. Sterică Fudulea a promis să îmbunătăţească această percepţie până la încheierea mandatului său. Preşedintele CES a adăugat că se confruntă cu o slabă calitate a iniţiativelor legislative şi a precizat că, dacă în 2025, 48% dintre avizele formulate de membrii Consiliului asupra iniţiativelor legislative au fost nefavorabile, în primele şase luni din 2026 ponderea a ajuns deja la 42%.

Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică, a identificat totuşi şi un nucleu de optimism: 95% dintre respondenţi au declarat că îşi vor păstra ori îşi vor creşte nivelul activităţii. „Asta arată că antreprenorii găsesc resurse de rezilienţă după perioade de contracţie”, a spus preşedintele INS. Domnia sa a arătat că, aşa cum precizează şi studiul realizat de IMM România, digitalizarea şi forţa de muncă rămân provocări structurale. Dacă, în urmă cu 25 de ani, emigraţia a contribuit la stabilizarea pieţei muncii, paradigma s-a schimbat, iar numărul imigranţilor este în creştere, ceea ce face necesară construirea unui registru clar al acestora.

Dan Manolescu, preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali, a descris Carta Albă drept o „poză cu rezoluţie mare” a percepţiei mediului de afaceri şi a anticipat o perioadă de relativă predictibilitate fiscală. La sfârşitul lunii mai, deficitul bugetar era de 1,75%, faţă de 3,25% în aceeaşi perioadă a anului trecut, situaţie pe care a explicat-o prin existenţa unui buget, dar şi prin absenţa timp de două luni a unui guvern, fapt care a menţinut cheltuielile la un nivel scăzut. Veniturile fiscale au crescut cu 15%, iar încasările din TVA cu 22%, astfel că nu par să existe presiuni pentru majorarea fiscalităţii în viitorul apropiat. Eliminarea de către Guvern a raportărilor semestriale, inclusiv a bilanţului cu termen la 15 august, anunţă, în formularea sa, „o vară liniştită”. Dincolo de cifrele bugetare favorabile, economia reală trimite însă alte semnale: consumul din retail este în scădere, iar în oraşe pot fi observate tot mai multe spaţii comerciale goale.

Imaginea rezultată din Carta Albă a IMM-urilor este, astfel, cea a unei economii antreprenoriale mature ca experienţă, dar vulnerabile financiar, atomizate, slab capitalizate şi împinse de instabilitate spre decizii defensive. Firmele vor să reziste, iar 95% spun că îşi vor menţine ori majora activitatea, însă numai 6% mai anticipează o evoluţie economică pozitivă. Această contradicţie aparentă concentrează starea reală a mediului de afaceri: antreprenorii nu renunţă, dar nici nu mai au suficientă încredere pentru a investi în viitor.