ÎN 2014EY: 54% dintre companii au direcţionat fonduri către sectorul non-guvernamental

Alexandru Costea
Companii / 05 mai 2015

EY: 54% dintre companii au direcţionat fonduri către sectorul non-guvernamental

Potrivit studiului "Omenia ajută compania", dezvoltat de EY România şi Asociaţia ViitorPlus, 54% dintre companii au direcţionat fonduri pe baza legii sponsorizării către sectorul non-guvernamental în 2014, arată un comunicat remis azi redacţiei.

"Implicarea companiilor din România în societatea civilă este încă la început, deşi ele au la dispoziţie o serie de facilităţi fiscale gândite să încurajeze acest lucru, arată studiul lansat astăzi de EY România şi Asociaţia ViitorPlus, «Omenia ajută compania». Corporaţiile sunt deocamdată cele mai implicate şi informate în acest sens, miza acestui studiu fiind atragerea companiilor la toate nivelurile şi din întreaga ţară pentru a se implica activ în comunitate", potrivit comunicatului.

În România, numărul persoanelor cu dizabilităţi angajate este foarte mic - 9,48% dintre persoanele adulte cu handicap cu vârsta între 18-60 ani. Prin comparaţie, în Uniunea Europeană, 45,8% din persoanele cu dizabilităţi sunt persoane active pe piaţa muncii. În plus, conform unui studiu derulat de fundaţia Motivation, incidenţa neşcolarizării este de şapte ori mai mare în rândul persoanelor cu handicap, comparativ cu populaţia generală, arată comunicarea.

Teia Gavrilescu, preşedinte al Asociaţiei ViitorPlus: "ViitorPlus - asociaţia pentru dezvoltare durabilă - lucrează de cinci ani cu persoane cu dizabilităţi fizice în cadrul unităţii protejate Atelierul de pânză. În aceşti ani, am reuşit să cunoaştem care sunt nevoile acestui grup şi am înţeles că principalul obstacol este numărul mic de locuri de muncă pe care persoanele cu dizabilităţi le pot accesa. De aceea, ne dorim să facem cunoscut în rândul companiilor faptul că pot achiziţiona bunuri şi servicii de la unităţile protejate, susţinând în acelaşi timp aceste unităţi care oferă locuri de muncă persoanelor cu dizabilităţi".

"În România, datorită adoptării unor măsuri menite să stimuleze crearea de locuri de muncă pentru persoanele cu handicap (legea 448/2006), companiile cu mai mult de 50 de angajaţi pot să utilizeze suma datorată statului pentru fondul de handicap pentru achiziţia de bunuri de la unităţile protejate. Minim 30% din locurile de muncă pe care le creează aceste entităţi trebuie să fie dedicate persoanelor cu dizabilităţi. De aceea considerăm că este foarte importantă cunoaşterea facilităţilor fiscale prin utilizarea cărora se poate sprijini activitatea tuturor celor implicaţi în crearea de locuri de muncă şi oferirea posibilităţii de calificare într-o meserie la locul de muncă pentru aceşti oameni," declară, Elena Badea, Director de Marketing, EY România.

Doar 45% dintre respondenţii la sondaj au spus că au utilizat până acum varianta achiziţiei de produse de la unităţile protejate în locul plăţii fondului de handicap către stat. Cel mai puţin au utilizat această facilitate companiile din industria farmaceutică, transport şi servicii profesionale.

Deşi spectrul de servicii şi produse oferite de unităţile protejate este foarte variat, companiile respondente spun că nu sunt suficient de informate în acest sens, mai notează analiştii. 48% dintre cei care au evitat să utilizeze această facilitate fiscală spun că nu achiziţionează produsele şi serviciile unităţilor protejate întrucât acestea nu sunt de interes pentru activitatea firmei, 12% dintre respondenţi pentru că nu au suficiente informaţii despre calitatea şi credibilitatea produselor sau serviciilor oferite, iar 18% pentru că nu cunosc prevederile legii.

De cealaltă parte, motivaţia principală a companiilor respondente care aleg să colaboreze cu o unitate protejată este pentru 52% facilitatea fiscală oferită prin care îşi reduc costurile (utilizarea fondului de handicap), pentru 32% susţinerea persoanelor cu dizabilităţi angajate în cadrul acestor unităţi protejate şi pentru 11% iniţierea unor practici de business responsabile.

În funcţie de tipul de produse şi servicii achiziţionate prin utilizarea fondului de handicap, 37% dintre companii achiziţionează produse de birotică şi papetărie, 12% achiziţionează produse şi servicii pentru IT şi câte 9% achiziţionează produse promoţionale, respectiv produse textile.

Studiul EY şi Asociaţia ViitorPlus se bazează pe un chestionar aplicat în luna martie 2015, la care au răspuns 294 de companii din întreaga ţară. Analiza s-a axat pe modul în care companiile utilizează facilităţile fiscale pe care le au la dispoziţie pentru a contribui în comunitate, precum achiziţia de produse şi servicii de la Unităţile Protejate şi direcţionarea de fonduri către sectorul ONG prin legea sponsorizării.

Companiile respondente spun că aleg să colaboreze cu unităţile protejate în urma recomandărilor personale pe care le primesc (38%), a verificării statusului financiar al acestora pe website-ul Ministerului Finanţelor (26%) sau pe baza unei simple verificări a website-ului unităţilor protejate (25%).

În România există 706 unităţi protejate acreditate în 2015, dintre care 150 în Bucureşti, 47 în Cluj, 34 în Braşov, 29 în Timiş şi 24 în Prahova. Judeţele cu numai o singură unitate protejată sunt Gorj, Ialomiţa şi Mehedinţi. Acestea oferă o gamă largă de produse şi servicii: confecţionare produse textile, servicii medicale, asamblare şi reparare computere, servicii de curăţenie, consultanţă în afaceri, tipărituri, organizare de cursuri, servicii aferente agenţiilor de publicitate, organizare de evenimente, vânzare şi intermediere, ş.a.

Deşi 74% dintre companii menţionează criteriile sociale şi de mediu ca fiind importante pentru ele, doar 54% dintre companiile respondente spun că au direcţionat fonduri pe baza legii sponsorizării către sectorul non-guvernamental în 2014.

Companiile cu venituri de peste 100 de milioane de euro sunt cele care direcţionează în cel mai mare procent fonduri către ONG-uri pe baza legii sponsorizării. Astfel, 75% dintre acestea utilizează această facilitate fiscală, în timp ce mai puţin de jumătate dintre companiile cu venituri de până la 15 milioane euro direcţionează bani către sectorul ONG prin legea sponsorizării.

În funcţie de sectorul de activitate, primele trei industrii cu cele mai multe companii care au direcţionat fonduri pe baza legii sponsorizării în 2014, sunt: servicii profesionale (în proporţie de 100%), petrol şi gaze (88%) şi IT, software şi internet (80%). Domeniile către care companiile au direcţionat fonduri pe baza legii sponsorizării în 2014 sunt: educaţie (26%), sănătate (22%), protecţie socială (21%), sport (15%) şi doar 8% pentru artă şi 6% pentru mediu.

Studiul "Omenia ajută compania" analizează percepţiile companiilor din mediul local de afaceri cu privire a la utilizarea facilităţilor fiscale existente în Codul fiscal românesc şi care permit direcţionarea de fonduri către unităţi protejate sau către sectorul ONG. El este realizat de Asociaţia ViitorPlus împreună cu EY România pe baza analizării rezultatelor obţinute în urma aplicării unui chestionar online la care s-au primit 294 de răspunsuri în luna martie 2015. La studiu au răspuns reprezentanţi la nivel executiv din companii din întreaga ţară şi din cadrul tuturor sectoarelor de activitate. 25% dintre companiile incluse în studiu au venituri sub 1 milion euro, 27% au venituri între 1 şi 14,9 milioane euro, 19% au venituri între 15 si 49,9 milioane euro, iar 29% au venituri de peste 50 milioane euro.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale

Curs valutar BNR

20 Apr. 2021
Euro (EUR)Euro4.9279
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0872
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4613
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7162
Gram de aur (XAU)Gram de aur232.2817

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

FINANCIAL FORUM 2021
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro