Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat pentru a cincea oară pronunţarea unei soluţii definitive în procesul câştigat în primă instanţă împotriva Guvernului şi Ministerului Finanţelor cu privire la plata drepturilor salariale restante de aproximativ 5 miliarde de lei către magistraţi, informează agenţia de presă Agerpres.
Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea în data de 5 mai şi a obligat Executivul să plătească sumele restante, inclusiv prin rectificare bugetară. Instanţa a stabilit un termen de executare de 10 zile de la hotărârea definitivă, cu penalităţi de 1% pe zi şi o amendă zilnică de 20% din salariul minim brut pe economie, notează sursa citată.
Lia Savonea, preşedinta instanţei, a semnat cererea de chemare în judecată şi susţine afectarea dreptului de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Instanţa supremă acuză Executivul de încălcarea principiului separării puterilor în stat şi de subminarea legitimităţii instanţelor, transmite Agerpres.
Reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la dreptul instanţelor de impunere a unor alocări bugetare suplimentare. Executivul a cerut, de asemenea, sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi suspendarea procesului, conform datelor.
Ilie Bolojan, premierul interimar, a anunţat în data de 2 iulie sesizarea Curţii Constituţionale pentru un conflict juridic de natură constituţională cu instanţa supremă. „Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative”, a declarat Ilie Bolojan, premierul interimar, informează sursa citată.
Ministerul Finanţelor a prevăzut în proiectul de buget din luna martie suma de aproape 5 miliarde de lei, echivalentul a 1 miliard de euro, pentru Înalta Curte în anul 2026. Suma reprezintă o creştere de 50% faţă de anul precedent şi are destinaţia achitării drepturilor salariale rezultate din majorările stabilite retroactiv, notează agenţia de presă Agerpres.
Restanţele au apărut după decizia din anul 2023 prin care Înalta Curte şi Parchetul General au majorat cu 25% salariile judecătorilor şi procurorilor, cu aplicare retroactivă din anul 2018. Guvernul a amânat o parte din aceste plăţi şi a redirecţionat fondurile către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de Partidul Social Democrat, conform datelor menţionate.



























































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.09.2026, 17:07)
Păi logic că cine să le dea banii ?
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.09.2026, 17:22)
Anulare nu amanare. EI s-au dat in judecata unul pe altul si au dat solutii favorabile! La alte categorii cu aceleasi probleme au dat negativ.
3. Ei centreaza ,ei dau cu capul ...Bolojan sa faca i
(mesaj trimis de anonim în data de 17.09.2026, 17:22)
Tempoul asta al termenelor pentru aceasta hotarare seamana ca un fel de sah la rge : daca nu se indeplineste conditia absconsa ( evident ca nopi publicul platitor de taxe nu putem sti care e conditia cu iz politic) deci daca nu ...amanam si rezolva ce am cerut ca altfel ....